Ciprian Sandu, Public Affairs & Sustainability Manager: Sustenabilitatea e despre a cere mai mult de la tine și de la organizație

Un nou interviu din seria Oameni în Sustenabilitate îl aduce în prim-plan pe Ciprian Sandu, Public Affairs & Sustainability Manager la Provident, care a povestit cu pasiune despre implicarea sa, de fiecare dată când ne-am întâlnit.  

Deși cariera sa a început într-o zonă diferită, el a preluat de curând responsabilități ce țin de sustenabilitate, având ocazia să se implice și mai mult în acțiuni care îl motivează zilnic. 

Ciprian Sandu a acceptat invitația de a împărtăși detalii despre tranziția sa din sectorul public în cel privat, implicarea în proiecte cu impact social și detalii despre recrutare într-un domeniu care are nevoie de oameni responsabili. 

Care a fost parcursul tău profesional înainte de a ajunge pe poziția actuală? Și ce te-a atras la domeniul sustenabilității? 

De-a lungul timpului, activând în mai multe organizații cu diferite culturi, am acumulat o experiență profesională de peste 16 ani. Mi-am început cariera în sectorul public, lucrând pentru aproximativ cinci ani în câteva organizații guvernamentale – Departamentul pentru Afaceri Europene al Guvernului, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Ministerul Justiției. Această experiență mi-a permis o înțelegere aprofundată a arhitecturii instituționale din România și a proceselor decizionale guvernamentale. 

Ulterior, am trecut în sectorul privat, preluând o poziție de consultant în public affairs într-o agenție de comunicare strategică, instrumentând proiecte pentru clienți din industrii variate. Am continuat cu o experiență de public affairs manager la Asociația Industriei Berii din România – Berarii României, unde problematica sustenabilității, a economiei circulare, a reciclării ambalajelor reprezintă una dintre priorități pentru membri. 

Din 2017, sunt alături de Provident Financial România în calitate de Public Affairs Manager, iar de anul acesta am preluat și partea de sustenabilitate, adică de coordonare a proiectelor companiei de investiții în comunitate și partea de raportare a diverșilor indicatori de sustenabilitate. 

Domeniul sustenabilității este despre a dormi liniștit în ceea ce privește ziua de mâine. Fie că vorbim despre modul în care faci business sau despre orice alt domeniu, este despre responsabilitate. O activitate responsabilă asigură beneficii pe termen lung, indiferent de domeniu, și face parte din modul meu de funcționare, nu doar ca profesionist, ci ca și om. 

Zona sustenabilității este complementară zonei de public affairs pentru că întotdeauna ai stakeholderi instituționali care se uită la activitatea ta și trebuie să te ridici la nivelul așteptărilor lor. 

Ce responsabilități și sarcini îți revin în calitate de Public Affairs & Sustainability Manager?

Rolul meu este de a pregăti businessul pentru diverse inițiative sau modificări legislative cu impact asupra companiei. În acest context, reprezint compania în relație cu diverși stakeholderi din lumea externă (structuri asociative de business, autorități de reglementare și supervizare, organizații non-guvernamentale, mediul academic, lideri de opinie și comunități) pentru a educa despre modelul de business al companiei și despre rolul său în economie și societate. 

De asemenea, mă ocup de implementarea proiectelor de responsabilitate socială ale companiei, de investițiile pe care compania le realizează în comunități și de raportarea indicatorilor de sustenabilitate. În acest context, coordonez 3 proiecte majore cu impact în comunități. 

Cel mai recent și cel mai important în acest moment, în termeni de resurse alocate și de implicare a companiei, este Invizibilii, un proiect de incluziune socio-profesională care s-a născut dintr-un studiu pe care l-am realizat în anul 2022 cu Novel Research și Izibiz Consulting și care a generat o hartă socială a șase grupuri vulnerabile din societatea românească: fermierii de subzistență, familiile monoparentale, micii antreprenori în risc de sărăcie și excluziune socială, șomerii de peste 55 de ani, muncitorii la negru și pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială. 

Acest proiect își propune să ofere resurse pentru reintegrarea socio-profesională a oamenilor din aceste categorii. Cum face asta? Printr-un parteneriat pe care l-am dezvoltat cu Asociația The Social Incubator, am dezvoltat două dimensiuni ale proiectului:

• Pe de o parte, avem platforma invizibilii.ro, unde am adunat toate resursele deja disponibile prin programe guvernamentale, dar am adăugat o serie de altele noi, precum un instrument de creare a CV-ului, un agregator de locuri de muncă, clipuri și articole educative pe teme de angajabilitate, managementul schimbării sau alte teme din sfera psiho-emoțională. 
• Pe de altă parte, am căutat să lucrăm la firul ierbii cu oamenii din comunități prin intermediul unor ateliere pe teme de angajabilitate, educație financiară și gestionarea schimbărilor. Aceste ateliere se realizează în parteneriate cu autorități locale, precum Agenții Județene de Ocupare a Forței de Muncă și Direcții Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului. Am realizat în câteva luni 14 ateliere în trei județe (Vaslui, Mureș și Buzău) cu peste 300 de beneficiari, iar până la sfârșitul anului vom depăși 500 de beneficiari, având în vedere că mai sunt programate opt ateliere, majoritatea în județul Galați. 

De la lună la lună, ne propunem să facem mai mult și mai bine pentru cât mai mulți beneficiari din proiectul Invizibilii.

Un al doilea proiect pe care îl coordonez și care este unul matur, aflându-se la a noua ediție, este proiectul Bursele stART, un program Școala de Valori, în parteneriat cu Provident, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, unde oferim 50 de burse în valoare de 8.000 de lei tinerilor talentați în artă, pentru a-și urma visurile. Sprijinul financiar pe care proiectul îl oferă nu se rezumă doar la cuantumul burselor, ci acoperă un întreg program de dezvoltare personală pentru acești tineri care beneficiază de sesiuni de coaching, mentorat, training de branding personal, public speaking și alte forme de sprijin care îi pregătesc pentru carieră. 

Cel de-al treilea proiect pe care vreau să-l menționez este din zona de educație financiară, platforma sigurantafinanciara.ro fiind un instrument creat de Provident Financial România ca un hub de resurse pentru educație financiară. Aici, utilizatorii pot găsi de la sfaturi pentru creditare responsabilă, articole pe teme financiare și gestionarea bugetului, până la resurse din zona de gamification cum ar fi jocul „Știi cu banii”, prin care sunt explicați termeni financiari printr-o manieră ludică, prin joc. 

Acestea sunt principalele proiecte de investiții în comunitate pe care le coordonez, la care se adaugă momentan raportarea indicatorilor de sustenabilitate către grupul International Personal Finance. Cel mai probabil, responsabilitățile vor deveni și mai complexe o dată cu implementarea Directivei CSR. 

Cum arată departamentul vostru și cum vezi anul 2024? Este nevoie de noi skill-uri sau colegi?

Zona de investiții în comunitate, de sustenabilitate, se află la Provident Financial România în coordonarea departamentului de Corporate Affairs. Suntem cinci persoane în departament și acoperim cele patru dimensiuni ale funcțiunii de corporate affairs: public affairs, sustenabilitate, comunicare externă și comunicare internă. 

Tocmai pentru că zona de sustenabilitate este în creștere și devine din ce în ce mai importantă, în acest an am alocat un rol suplimentar specific dedicat acesteia. Am avut bucuria să recrutăm în department un coleg din companie cu mult entuziasm și experiență în societatea civilă și în instrumentarea proiectelor pentru comunități. Cu venirea noului coleg, dimensiunea de sustenabilitate a căpătat resurse noi ce ne dau încredere că vom duce lucrurile la alt nivel și că impactul pozitiv al companiei în comunități va fi din ce în ce mai substanțial. 

Care sunt abilitățile și competențele pe care le cauți într-un candidat pentru o poziție în domeniul sustenabilității și cum îi recunoști potențialul?

În acest an am avut ocazia să coordonez un proces de recrutare și a fost un prilej bun pentru o evaluare a abilităților și competențelor necesare. Ne-am uitat la oameni care știu să facă management de proiect, care au experiență în zona ONG sau un istoric de colaborare cu zona de societate civilă, care au înclinație, entuziasm și dedicare pentru acest domeniu, capabili totodată să lucreze într-un ritm mai alert, mai corporatist, orientați către rezultate. 

Cred că există un profil vocațional pentru genul acesta de oameni dornici să lucreze în zona de sustenabilitate. Oameni care vor să lucreze în slujba unor cauze sociale încep să facă acest lucru timpuriu prin diverse programe de voluntariat sau urmează cariere în zona de societate civilă.  

Care sunt cele mai importante provocări pe care le întâmpini în găsirea și recrutarea candidaților potriviți pentru aceste poziții?

Dacă mă uit la procesul de recrutare pe care l-am coordonat în acest an, provocarea cea mai mare a fost să găsim un mix bun între un profil corporatist și unul tipic unui ONG, cu constrângerile bugetare aferente. Culturile organizaționale diferă atunci când vorbim de o multinațională vs. o asociație. Ritmul de lucru e puțin diferit, așa cum e și presiunea rezultatelor. 

De aceea, ne-am dorit pe cineva care să fie deja adaptat culturii de performanță din Provident și care să aibă o înțelegere bună a mediului ONG și a managementului de proiect. Cred că într-o corporație se lucrează într-o manieră agilă și aveam nevoie de cineva care să fie familiarizat cu această exigență, dar și care să respire experiența proiectelor comunitare. În final, consider că am ajuns la rezultatul dorit care ne dă încredere că împreună putem duce această funcțiune la un nivel superior. 

Care sunt cele mai mari obstacole pe care le întâmpini în promovarea unui comportament sustenabil la nivelul companiei și cum le depășești?

Până nu demult, nu se vorbea în România despre sustenabilitate, eu nu am fost educat la școală despre sustenabilitate, nu exista colectare selectivă sau conceptul de economie circulară. Lucrurile s-au schimbat, dar cred că educația este cheia pentru un comportament sustenabil, atât la nivel individual, cât și la nivelul unei organizații. Sigur, compania are politici care stabilesc un cadru pentru sustenabilitate, țara în care activează compania are reglementări, iar Uniunea Europeană dă direcția în acest sens cu Directiva CSR sau Green Deal. 

Aceste reglementări trebuie respectate și implementate, dar știm că sustenabilitatea costă, nu e la îndemâna tuturor, e dovedit economic că e mult mai ieftin să produci cu amprentă de carbon mai mare, de exemplu. Și vedem că există o abordare diferită între zonele geografice mai bogate și cele mai puțin avantajate. Uniunea Europeană are obiective ambițioase, în timp ce paradigma e diferită în cazul statelor din Asia, America de Sud sau Africa. 

În acest context, companiilor nu le e simplu să aloce costuri de ESG care să le afecteze bilanțul contabil și rata de profitabilitate, dar cheia acestei ecuații este din ce perspectivă privești. Te gândești doar la azi sau te gândești și la mâine? La un profit sustenabil, la bunăstare pe termen lung? Te gândești la ESG ca la o investiție în viitor, care va genera fidelitatea clienților și durabilitatea afacerii?

Provident se află în prezent într-o fază de așezare a mecanismelor interne de implementare ESG și a unui comportament sustenabil la fiecare palier al organizației. E nevoie de asumare, educație, răbdare și schimbare de mentalități. Nu în ultimul rând, e nevoie de resurse. 

Cum crezi că experiența anterioară în alte sectoare poate fi valorificată în domeniul sustenabilității?

Dacă ne uităm la pilonii ESG (mediu, social, guvernanță), observăm o multitudine de subdomenii ce solicită expertize variate, de la managementul deșeurilor, controlul poluării și biodiversitate în zona de mediu, la sănătate și siguranță, drepturile omului, impact în comunități locale, managementul lanțului de aprovizionare și grija pentru clienți în zona de social, pănă la etică de business, transparență și diversitate în zona de guvernanță. 

Aceste aspecte variate necesită competențe variate și orice abilități și experiențe anterioare din aceste zone pot fi valorificate în domeniul sustenabilității. Acesta este un domeniu care favorizează sinergii și punerea la un loc a competențelor diverse. Însăși raportarea ESG vizează atât de multe criterii și e nevoie de informații din departamente diferite, gestionate de oameni cu competențe variate.

Conștientizarea nevoii de responsabilitate în business a generat acest cadru ESG, iar acesta este un proces ireversibil, nu cred că businessurile vor mai putea opera în viitor fără standarde ESG, iar acest lucru va face munca în sustenabilitate tot mai importantă și mai căutată. Consecința este că vor exista multe oportunități pe piața forței de muncă, ceea ce va oferi ocazia de a face ceva cu sens, cu responsabilitate și vor aduce și o recompensă spirituală. 

Din 2024, raportarea ESG devine obligatorie pentru o parte dintre companii. Cum vă impactează pe voi și cum abordați subiectul? 

Implementarea Directivei CSR este un subiect la care ne uităm cu mare atenție. Infrastructura companiei pentru raportarea ESG este în așezare. La nivel de Grup, am finalizat procesul de evaluare a materialității, s-a constituit un comitet ESG și se creează elementele de guvernanță și procedurile care să operaționalizeze procesul.

La nivel de Grup, partea de ESG a revenit în responsabilitatea departamentului juridic și încercăm să vedem în viitorul foarte apropiat cum ne vom integra în procesul de Grup și cum vom raporta, local sau consolidat. În funcție de aceste lucruri, vom vedea dacă e nevoie de o reajustare a resurselor și dacă vom apela la consultanți externi. 

Care sunt cele mai importante resurse și instrumente pentru a învăța despre sustenabilitate?

Dincolo de zona academică, cred că cele mai importante lucruri le înveți în proiectele la care contribui, în lucrul cu beneficiarii. De-a lungul timpului, în companie am făcut de la acțiuni de voluntariat (renovarea unor centre de zi pentru copii, plantat de copaci, activități cu vârstnici, marcarea unor trasee montane, construit locuințe etc.) până la a fi Moș Crăciun pentru copii sau adulți cu dizabilități. 

În atelierele Invizibilii, am văzut cum tineri din sistemul de protecție socială în risc de muncă la negru învață despre angajabilitate, despre cum să-și facă un CV, cum să se pregătească pentru interviu, la ce să se uite într-un contract de muncă și cum să evite capcana muncii la negru care îi lasă neprotejați când e vorba de asistență medicală sau asistență socială. Când ești implicat în astfel de lucruri simți și vezi ce înseamnă mai bine pentru celălalt, cred că aceasta e o mare școală, e un proces transformator. 

De asemenea, ONG-urile cu care lucrăm, partenerii noștri, reprezintă resurse de învățare pentru noi și împreună cu ei să înțelegem cum putem avea un impact mai mare în comunități.  

Din altă perspectivă, există și resurse academice, acum câteva săptămâni mi s-a recomandat un curs de Business Sustainability Management la Institute for Sustainable Leadership de la Universitatea Cambridge, nu e cel mai ieftin, e adevărat, dar persoana cu care am discutat absolvise un program în domeniu la prestigioasa universitate. 

De asemenea, există cursuri mai accesibile oferite de centre de training locale pe zona de sustenabilitate, există și organizații care fac educație în domeniu cum ar fi prietenii de la Ambasada Sustenabilității. 

Ce sfaturi ai avea pentru cei care doresc să urmeze o carieră în sustenabilitate și cum i-ai încuraja să își construiască o carieră de succes în acest domeniu?

În primul rând, indiferent de cariera îmbrățișată, cred că avem nevoie să fim aliniați cu noi înșine, cu obiectivele noastre, cu valorile noastre, trebuie să avem un plan și un sens, o direcție de urmat. 

Sustenabilitatea e un domeniu frumos pentru că e despre responsabilitate, fie că e vorba despre oameni sau despre mediu, E despre a da ceva înapoi comunității și despre a avea un anumit tip de conduită. E despre a cere mai mult de la tine și de la organizația în care activezi.