Concluziile evenimentului România–Suedia: Rolul ambalajelor în economia circulară
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), în parteneriat cu Ambasada Suediei în România și Sustainable Living Podcast, a organizat evenimentul „România–Suedia: Rolul ambalajelor în economia circulară”, parte din seria Romania– Sweden Expert Exchange.
Evenimentul a avut loc în data de 10 februarie 2026, în format hibrid, cu participare fizică a stakeholderilor români și participare online a experților suedezi. Dialogul a continuat schimburile bilaterale lansate în 2025 și s-a concentrat pe modul în care politicile publice, industria și inovația pot contribui la tranziția către un sistem circular al ambalajelor.
Sesiunea a fost deschisă de către Diana Buzoianu, Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, și de ES Anna Hallerman, Ambasadoarea Suediei în România. Reuniunea a fost moderată de Raul Pop, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
În cadrul schimbului instituțional a fost subliniată importanța cooperării între autorități, industrie, mediul academic și societatea civilă, precum și necesitatea abordării deșeurilor de ambalaje pe întreg ciclul lor de viață, designul fiind identificat drept un element esențial al inițiativelor din domeniul economiei circulare.
Partea română a anunțat, de asemenea, lansarea unei viitoare campanii de achiziții publice în valoare de 19 milioane lei pentru inițiative din domeniul managementului deșeurilor, incluzând plasticul de unică folosință, deșeurile alimentare, biodeșeurile și programe de reparare/reutilizare.
Bune practici din Suedia
Segmentul online al experților suedezi l-a avut ca invitat pe Marcus Wangel, PhD, reprezentant al Confederației Întreprinderilor Suedeze. În prezentarea sa, Marcus Wangel a evidențiat experiența Suediei în implementarea sistemelor circulare pentru ambalaje, subliniind importanța stabilității politicilor pe termen lung și a unui cadru de reglementare predictibil, a Sistemelor de Garanție-Returnare (SGR), a schemelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP), precum și a sistemelor eficiente de colectare, sortare și raportare.
Acesta a menționat că, deși Suedia a atins rate ridicate de colectare, persistă provocări precum stimulentele excesive pentru incinerare, calitatea și cererea pentru materiale reciclate, creșterea poverii administrative în cadrul sistemelor REP la nivelul UE și volumele de ambalaje aflate la niveluri nesustenabile.
Marcus Wangel a subliniat, de asemenea, rolul inovării și al cercetării-dezvoltării, inclusiv dezvoltarea de materiale noi cu reciclabilitate îmbunătățită, soluții digitale pentru trasabilitate și sortare, precum și tehnologii avansate de reciclare. În același timp, a evidențiat importanța unei reglementări predictibile, a prețurilor competitive la energie, a accesului la materii prime secundare și a existenței unor piețe funcționale pentru materialele reciclate.
Discuția a abordat și viitorul Act privind Economia Circulară al Comisiei Europene, precum și necesitatea consolidării și armonizării schemelor REP și a reorientării stimulentelor de la incinerare către recuperarea materialelor.
Segmentul experților români: SGR, REP și nivelul de pregătire al mediului de afaceri
Segmentul românesc i-a inclus pe Robert Uzună, Președinte ARAM – Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu, Andrea Radonjić, Head of Government Relations and Public Affairs East Europe, Tetra Pak, și Luminița Roșca, Director General Stratos Management.
Andrea Radonjić a prezentat un proiect pilot inițiat de Tetra Pak în România, care urmărește să demonstreze fezabilitatea tehnică și acceptarea de către consumatori a colectării ambalajelor pentru băuturi (cartoane pentru lichide) prin intermediul sistemelor de depozit-returnare. Proiectul, lansat recent, a înregistrat rezultate promițătoare în ceea ce privește colectarea, însă educația consumatorilor rămâne o provocare majoră.
Discuțiile au evidențiat progresele României în implementarea Sistemului național de Garanție Returnare (SGR), care a atins o rată de returnare de 83%, comparativ cu ținta de 80%. Totodată, participanții au subliniat provocările persistente legate de acoperirea în mediul rural, dezvoltarea infrastructurii, mecanismele de raportare și necesitatea unei analize operaționale cuprinzătoare bazate pe date.
Luminița Roșca a prezentat concluziile studiului realizat de Stratos și ARAM privind nivelul de pregătire al companiilor pentru tranziția către economia circulară. Conform studiului: 55,9% dintre companii se află încă într-o fază incipientă în ceea ce privește adoptarea ambalajelor circulare; 35,3% adoptă practici circulare în principal ca răspuns la cerințele legale; 27,7% nu consideră economia circulară o preocupare majoră; 40,8% indică comportamentul de colectare al consumatorilor drept provocare-cheie; 40% identifică infrastructura de reciclare ca principal obstacol.
Reuniunea a abordat necesitatea unor sisteme îmbunătățite de colectare și raportare a datelor, inclusiv dezvoltarea de dashboard-uri și mecanisme de transparență, precum și posibilitatea implementării unor funcționalități de tip clearinghouse pentru creșterea responsabilității și trasabilității în raportarea datelor privind gestionarea deșeurilor.
Concluzii principale
Dialogul bilateral a reafirmat mai multe concluzii comune:
• România a realizat progrese semnificative prin implementarea SGR, însă infrastructura și sistemele de raportare necesită dezvoltare suplimentară;
• Schemele REP trebuie consolidate, armonizate și susținute de un cadru de reglementare predictibil;
• Extinderea SGR trebuie să fie fundamentată pe date, realizată gradual și în urma consultării stakeholderilor;
• Educația, digitalizarea și sistemele transparente de date sunt esențiale pentru îmbunătățirea performanței reciclării;
• Tranziția către ambalaje circulare necesită o abordare integrată și multisectorială, implicând autorități, sectorul privat, mediul academic și consumatorii.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și-a exprimat angajamentul de a continua dialogul cu stakeholderii și de a lua în considerare contribuțiile studiului Stratos/ARAM în procesul de definitivare a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor.
Schimbul de experți România–Suedia în domeniul ambalajelor a confirmat importanța cooperării bilaterale pentru accelerarea tranziției către economia circulară. Prin combinarea experienței Suediei în implementarea sistemelor SGR și REP cu reformele și dezvoltarea infrastructurii din România, dialogul a contribuit la consolidarea unor sisteme de ambalaje circulare mai eficiente, transparente și scalabile.
Contribuțiile experților suedezi vor fi disponibile și prin intermediul Sustainable Living Podcast, în cadrul seriei „Voices for Circular Change”.


