Eliza Zdru, Copiii explică istoria: Cred că un profesor poate schimba cursul vieții unui copil

Proiectul Copiii explică istoria a pornit de la dorința de a povesti trecutul umanității într-o manieră mai creativă, mai savuroasă decât cea prezentată în manuale, pe limba copiilor, astfel încât să le stârnească acestora curiozitatea de a descoperi și mai mult. 

Educația și plăcerea de a învăța pot impacta semnificativ viața unui copil și, implicit, a direcției societății.

Am discutat cu Eliza Zdru, inițiatoarea proiectului Copiii explică istoria, pentru a înțelege ce stă în spatele acestei inițiative și cum poate o formă alternativă de învățare să îndrume noua generație.

Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru a spune povești vizuale sub forma unor videoclipuri și filme documentare? 

De film documentar m-am îndrăgostit la câțiva ani după ce am terminat facultatea de film, la Workshop-ul Aristoteles – un atelier intensiv de film documentar care durează 5 săptămâni. Aici ajungi, faci un film documentar și, în restul timpului, tot asta respiri, alături de alți documentariști și tutori internaționali. Acolo am descoperit un alt fel de a spune povești despre realitate, care m-a fascinat de-a dreptul, atât de tare încât m-am convins că asta este ce vreau să fac. De atunci, lucrez continuu la diferite proiecte de film documentar, chiar dacă uneori durează ani și ani până termin unul și sunt pregătită să îi spun film și să îl arăt în lume.  

Videoclipurile sunt probabil proiectele pe care le fac cu cea mai intensă plăcere, de la prima etapă până la ultima și asta pentru că muzica e o parte foarte importantă din viața mea și o constantă sursă de inspirație. Sunt atrasă foarte mult însă de videoclipurile care păstrează stilistica filmului documentar într-o formă sau alta, cum e proiectul Vagabond Sessions – o serie în care, în cadrul fiecărui episod, ducem o trupă sau un muzician într-un spațiu public de tranziție, de cele mai multe ori, unde cântă un scurt concert pentru trecătorii care nu au fost anunțați în prealabil despre ce li se va întâmpla.
Iată câteva exemple: Balkan Taksim, We Singing Colors și The Mo Chits. 

Ai în portofoliu o varietate de proiecte, unele educaționale, altele documentare. Cum se încadrează Copiii explică istoria în parcursul tău profesional? 

De mai bine de 7 ani lucrez la un proiect de film documentar care intenționează să arunce o privire asupra sistemului educațional de la noi, însă nu la scară generală, ci la scară microscopică: filmez parcursul unei învățătoare debutante și idealiste într-o școală dintr-un sat cu un grad ridicat de defavorizare socială. Mi-am petrecut 5 din acești ani căutând profesorul sau profesoara potrivită pe care să îl / o filmez și am găsit-o abia anul trecut în județul Constanța. 

E un proiect extrem de dificil pentru mine, care îmi pune resursele de răbdare și perseverență la încercare. În acești 5 ani de research, am urmărit mai de departe sau mai de aproape diferiți profesori din diferite zone ale țării, în special care predau în școli din zone defavorizate și mediul acesta a început să mă intereseze și să mă intrige foarte mult. Cred că un profesor poate schimba cursul vieții unui copil, în special al unuia care nu are avantajul de a fi expus la multiple surse de educație formală și non-formală, ca să nu mai vorbim de alte avantaje, sociale sau culturale.

În același timp, cred că orice copil poate face absolut orice, atâta vreme cât este încurajat și ghidat în mod inteligent, indiferent din ce mediu provine. Proiectul Copiii explică istoria a pornit de la ideea unuia dintre profesorii pe care îi urmăream – Ionuț Pirneci, un profesor de istorie care predă în Sohatu și Progresu, două sate din județul Călărași. Mi-a plăcut enorm ideea de a face lecții video în care copiii sunt „empowered” să fie profi în fața camerei.

Am adăugat dimensiunea socială și intenția de a filma cu copii din zone defavorizate din punct de vedere cultural sau social, tocmai pentru a accentua filosofia de mai sus. Ce mă interesează cel mai mult este impactul pe care experiența o are asupra copiilor și felul în care aceasta le crește stima de sine și încrederea că între ei și orice vis ar avea e doar o chestiune de timp.

Cum a evoluat această platformă educațională, deja la a III-a ediție? 

La prima ediție, copiii au participat doar la filmări, nu și la celelalte etape ale procesului de producție. Reacția lor a fost atât de entuziastă încât, de la a doua ediție, am început să îi implicăm mai mult, în special în procesul de alcătuire a textului lecțiilor. La ediția a III-a, copiii au fost invitați să participe și la etapa de pre-producție a filmărilor. Într-o serie de întâlniri online, la care au participat și elevii din Heleșteni / Oboroceni și cei din București, ne-am gândit împreună cu ei cum să filmăm și în ce locații din sat, altele decât școala, să filmăm, iar ideile lor au fost foarte bune.

O altă noutate a ediției a III-a este că, odată cu aceasta, am deschis colaborarea dintre două școli total diferite – o școală privată din centrul capitalei și o școală dintr-un sat din județul Iași. Ne-a interesat atât colaborarea dintre cei doi profesori, cât și colaborarea dintre elevi, aceasta fiind foarte simpatică și productivă de ambele părți 🙂 

Ceva iarăși nou la ediția a III-a este consistența lecțiilor, care au în medie 20 de minute fiecare (spre deosebire de 6-8 minute la edițiile de până acum). Acest lucru se datorează în principiu celor doi profesori cu care am colaborat – Ovidiu Iordache (București) și Radu Mihai Murariu (Heleșteni), implicării, pasiunii și entuziasmului lor. 

Care au fost revelațiile în noua ediție filmată cu copiii din Iași și București? 

Cred că revelațiile ediției a III-a sunt legate de copiii și de profesorii cu care am lucrat, atât cei din Heleșteni, cât și cei din București. M-a impresionat foarte mult nivelul lor de implicare și dedicarea cu care au participat la fiecare etapă a procesului de producție, chiar și în zone care nu țineau de îndatoririle lor. De la profesori am primit mult mai mult decât mă așteptam, ceea ce se va vedea în consistența și calitatea la nivel de conținut a noilor lecții. Iar copiii au fost foarte generoși cu energia și timpul lor. Cred că am avut norocul unei echipe perfecte. De altfel, la ediția următoare, în cazul în care vom primi iar finanțare, voi colabora tot cu ei. 

Copiii explică istoria aduce o inovație în educație printr-o colaborare între școli, profesori și elevi. Ce impact a avut proiectul până acum asupra copiilor? Dar a profesorilor?

În urma participării la proiect, cei mai mulți dintre copii descoperă despre ei că pot face mult mai mult decât credeau la început. S-a întâmplat ca unii dintre ei să înceapă prin a spune: eu nu pot face asta, îmi pare rău. Deși inițial își doriseră să participe. A fost nevoie să le spunem doar: ba sigur că poți, hai să încercăm. Cu unii a fost greu la început.

De-a lungul edițiilor, am integrat în proiect și copii cu dificultăți la citire. Însă prin încercări repetate și încurajări, toți au reușit să facă o treabă foarte bună. Deci, dincolo de experiența neobișnuită pentru ei de a participa la filmările unor lecții video pe care apoi le vor urmări și din care vor învăța copii de vârsta lor din toată țara, copiii participanți la proiect pleacă acasă, am observat și sper să fie cu adevărat așa, cu o încredere mai mare în ei. 

Asta pe de o parte. De cealaltă parte, sunt copiii care urmăresc lecțiile și învață din ele. Prin simplul motiv că aud istoria explicată pe înțelesul și în ritmul lor de către alți copii de vârsta lor, istoria devine astfel mai prietenoasă pentru ei și cred că sunt șanse mult mai mari să integreze informațiile primite astfel într-un mod eficient. 

Pe profi îi las să spună ei 🙂

Continuăm discuția cu Radu Mihai Murariu și Ovidiu Iordache – profesorii din proiectul Copiii explică istoria într-un interviu viitor.