Importanța datelor de sustenabilitate de mediu în raportarea ESG
de Raul POP, Director Programe ECOTECA
Datele privind performanța de mediu au devenit esențiale în analiza ESG (Environmental, Social, and Governance) a unei companii, în condițiile în care schimbările climatice și sustenabilitatea sunt în centrul atenției pe agenda publică. Aceste date oferă o imagine clară a impactului companiei asupra mediului, ajută la identificarea riscurilor, arată angajamentul companiei față de sustenabilitate și identifică noi oportunități pentru îmbunătățirea acestor indicatori.
Evaluarea impactului
Datele de mediu oferă o imagine clară a impactului companiei asupra mediului. Acest lucru include emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de resurse, gestionarea deșeurilor și alți indicatori. Cunoașterea acestor aspecte e crucială pentru a înțelege cât de sustenabilă este operațiunea unei companii. Aș atrage atenția în special asupra consumului de energie care, în majoritatea cazurilor, reprezintă atât cel mai mare contributor la emisiile de gaze cu efect de seră, cât și un element extrem de util pentru comparabilitate față de performanțele domeniului.
Gestionarea riscurilor
Datele de mediu ajută la identificarea riscurilor generale legate de schimbările climatice, de reglementări și de posibile sancțiuni legale. Companiile cu o performanță slabă de mediu pot avea riscuri financiare și operaționale mai mari.
Un bun exemplu poate veni din zona industriei auto, unde o companie poate identifica riscuri legate de reglementările privind emisiile de carbon. O performanță slabă în reducerea emisiilor ar putea duce la amenzi semnificative și la o reputație deteriorată, așa cum s-a întâmplat în cazul unor constructori europeni.
Transparență și responsabilitate
Raportarea transparentă și corectă a datelor de mediu arată angajamentul unei companii față de sustenabilitate și, mai ales, față de comunitate. Acest lucru contribuie la construirea încrederii din partea investitorilor, clienților și comunităților în care activează compania.
Companii din domenii diverse – textile, electronice, cosmetice sau financiar – au primit reacții critice din partea publicului și investitorilor atunci când nu au raportat sau au ales să ignore prezentarea de informații de mediu privind lanțurile de aprovizionare, modul în care gestionează deșeurile sau despre eforturile de a reduce emisiile de carbon.
De exemplu, băncile care nu divulgă detaliat practicile de investiții durabile pot pierde încrederea investitorilor orientați spre sustenabilitate și pot fi percepute ca fiind nepăsătoare față de problemele de mediu și sociale. La polul opus, băncile care investesc în energii regenerabile sau în companii cu o performanță bună în domeniul ESG (mediu, social și guvernanță) își pot demonstra angajamentul față de sustenabilitate și pot atrage mai multe categorii de investitori.
Tendințe și oportunități
Analizând datele de mediu, companiile pot identifica tendințe interne și oportunități pentru îmbunătățirea sustenabilității. De exemplu, monitorizarea activă a consumului de energie ajută la identificarea de posibile optimizări, economii de costuri și la o amprentă de carbon mai mică.
Atractivitate pentru investitori
Investitorii sunt tot mai interesați de sustenabilitate și de impactul de mediu al companiilor în care investesc. Companiile cu performanțe bune de mediu sunt adesea considerate investiții mai sigure și mai responsabile. În plus, abilitatea managementului de a administra impactul climatic este o mărturie în plus a performanței lui per ansamblu.
Prin urmare, datele privind performanța de mediu sunt un instrument cheie pentru evaluarea sustenabilității și a responsabilității corporative în cadrul analizei ESG.
Se poate face o analiză ESG și fără date specifice de mediu, dar aceasta ar fi incompletă și posibil mai puțin precisă din mai multe motive:
- Imagine incompletă
Fără date de mediu, analiza ESG se concentrează doar pe aspectele sociale și de guvernanță, lăsând deoparte o componentă cheie, impactul de mediu. Acesta este crucial pentru a înțelege sustenabilitatea generală a unei companii, adică „sănătatea” ei pe termen mediu.
- Manifestarea unor riscuri ascunse
Determinate de posibile probleme de mediu, acestea pot avea implicații financiare și operaționale majore. Fără aceste informații, investitorii și alte părți interesate ar putea subestima riscurile asociate sau se pot teme că acestea ar putea exista.
- Ratarea unor tendințe globale
Companiile care nu-și monitorizează și raportează impactul de mediu pot fi văzute ca fiind în urma tendințelor globale, chiar demodate sau refractare, și pot pierde încrederea partenerilor lor comerciali sau sociali.
- Ratarea unor oportunități de îmbunătățire
Se pierde șansa de a identifica și de a implementa procese moderne de producție sau logistică, ce ar putea reduce costurile și ar putea crește eficiența.
Așadar, o analiză ESG care include doar aspectele sociale și de guvernanță poate totuși oferi informații valoroase despre o companie, dar pentru o înțelegere completă, precisă și de încredere, e recomandat să includă și datele de mediu.
Spre exemplu, o companie din industria energetică, fără date de mediu în analiza ESG, ar putea subestima riscul de poluare ceea ce ar putea duce la sancțiuni legale, costuri de conformare și pierderea încrederii publicului, afectând finanțele și reputația companiei. În plus, un raport ESG care nu include datele relevante privind mediul poate duce tot demersul în derizoriu, în special dacă practica domeniului stabilește de facto standarde mai ambițioase de analiză și prezentare publică.
Raul Pop este cofondator și vicepreședinte al Coaliției pentru Economia Circulară (CERC) și Director Programe în cadrul Asociației ECOTECA, ONG de mediu specializat în managementul deșeurilor.
În calitate de consultant, manager și activist de mediu, Raul ajută companiile și instituțiile publice să dea coerență și sustenabilitate activității proprii în contextul tot mai complex al unei lumi în profundă schimbare, combinând elemente de legislație, strategie, optimizarea proceselor și instrumente de productivitate.
Pe lângă implicarea activă în societatea civilă și în dezvoltarea laturii practice a învățământului superior de mediu, Raul a deținut de două ori funcția publică de Secretar de Stat al Ministerului Mediului (2016, 2021), consilier al miniștrilor mediului, cu atribuții în gestionarea deșeurilor și siturilor contaminate, calitatea aerului, schimbări climatice, coordonarea Agenției Naționale de Protecția Mediului, Gărzii Naționale de Mediu, Administrației Fondului pentru Mediu.
A coordonat elaborarea și fundamentarea capitolului specializat din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, aprobat în septembrie 2021.