Joburi verzi – cum arată viitorul forței de muncă

Trăim vremuri în care ne reimaginam viitorul muncii, afacerile își regândesc activitatea, iar angajații pun sub semnul întrebării ceea ce fac, unde o fac și ce înseamnă pentru ei munca de zi cu zi.  

Între toate acestea, suntem într-o criză climatică ce dă naștere anxietății în rândul angajaților, pune presiune pe guverne și împinge companiile să ia măsuri la care nu s-ar fi gândit în trecut. 

În tot acest context, se nasc din ce în ce mai multe startup-uri verzi, apare o nevoie acută de specialiști în domeniu, iar consumatorii se trezesc și văd lucruri care nu știau că există.   

Plecând de la ideea că, până în 2030, se așteaptă ca industria sustenabilității să genereze 380 de milioane de locuri de muncă, vine întrebarea legată de specializarea acestor persoane și cum vor face față ele noilor joburi, dar și companiile. 

În acest articol, analizăm atât joburile care sunt direct legate de sustenabilitate, cât și poziții cărora li se va adăuga o componentă verde, care nu exista până de curând.

Generația căreia îi pasă

Până în 2025, se estimează că Generația Alpha va reprezenta aproape două miliarde din populația globală. Cum cei mai mulți dintre ei sunt copii ai generației Millennial, ei vor fi cei mai educați și cunoscători de informație, fiind crescuți într-un peisaj digitalizat și tehnologic. În același timp, ei se nasc pe o planetă care se deteriorează rapid din cauza inacțiunii climatice continue.

Conform unui raport din 2019 al Wunderman Thompson Commerce, aceste coordonate i-au făcut să aibă o înclinație etică unică și să fie conduși de valoare și scop, încât 67% dintre copiii cu vârsta între 6 și 9 ani spun că salvarea planetei va fi misiunea centrală a carierei lor. 

Potrivit aceluiași raport, se estimează că peste o treime din generația Alpha va cumpăra doar de la companii care sunt orientate spre o viziune clară despre beneficiile aduse, fie ele sociale sau ecologice.

Trenduri pe piața muncii

Conform unui raport recent al World Economic Forum, cele mai mari efecte de creare și distrugere a locurilor de muncă provin din trendurile de mediu, tehnologie și din cele economice. 

Printre macrotendințele enumerate, întreprinderile prevăd că cel mai puternic efect net de creare de locuri de muncă va fi determinat de:

• investiții care facilitează tranziția ecologică a întreprinderilor
• aplicarea mai largă a standardelor ESG
• lanțuri de aprovizionare mai localizate 

În studiul realizat pe baza datelor LinkedIn, rolurile legate de sustenabilitate și mediu sunt notabile – toate se află în top 40. Trei dintre roluri sunt chiar în top 10 (vezi graficul de mai jos) . Acest lucru ar putea sugera că tranziția ecologică este atât o tendință semnificativă, cât și în curs de dezvoltare pe piața muncii. 

Cum stăm cu cererea și oferta 

Conform Global Green Skills Report 2022, realizat de LinkedIn, angajările pentru talentul de calificare ecologică sunt în creștere la nivel global, dar nici pe departe de ceea ce este necesar.

În timp ce postările de locuri de muncă ce necesită competențe ecologice au crescut cu 8% anual în ultimii cinci ani, ponderea talentelor ecologice a crescut la aproximativ 6% anual în aceeași perioadă.

Conform aceluiași raport, primele cinci locuri de muncă verzi cu cea mai rapidă creștere între 2016 și 2021, în ceea ce privește creșterea anuală sunt:

• Sustainability Manager (30%)
• Wind Turbine Technician (24%
• Solar Consultant (23%),
• Ecologist (22%)
• Environmental Health and Safety Specialist (20%).

În plus, locurile de muncă ecologizate cu cea mai rapidă creștere sunt mai puțin specializate și se găsesc într-o varietate de sectoare – inclusiv roluri care variază de la Compliance Manager (19%) la Facilities Manager (11%) și Technical Sales Representative (8%).

În timp ce cererea globală de competențe ecologice a crescut cu 40% din 2015, doar 13% din forța de muncă deține de fapt competențele de care organizațiile au nevoie și le doresc.

Cine dezvoltă abilități ecologice mai rapid

Ponderea talentelor ecologice a crescut în rândul lucrătorilor de la toate nivelurile de educație, dar crește mai rapid în rândul lucrătorilor care dețin o diplomă de licență sau superioară.

La nivel global, ponderea talentelor ecologice în rândul lucrătorilor cu o diplomă de licență sau mai mare a crescut cu o rată medie de 11% anual în 2015-2021, comparativ cu 9% în rândul lucrătorilor fără. Pe această listă se află și România.

Cu toate acestea, unele țări au arătat tendința opusă – acestea includ unele țări europene precum Islanda, Slovacia, Estonia, Norvegia și Croația, împreună cu China și Peru.

  

Joburi verzi pentru o tranziție verde 

Pe măsură ce țările devin mai verzi, apar oportunități de angajare. Intensitatea competențelor ecologice este o măsură utilă pentru a înțelege modul în care lucrătorii din diferite țări aplică seturi de competențe ecologice la locul de muncă.

Potrivit datelor LinkedIn, intensitatea competențelor ecologice variază de la țară la țară. De exemplu, Statele Unite, Regatul Unit și Australia utilizează aproximativ de două până la trei ori mai multe competențe ecologice decât media. 

Cum stăm cu joburile verzi în România 

În țara noastră, chiar dacă nu avem studii clare care să ne arate rata de creștere a cererii în comparație cu cea a ofertei în ceea ce privește joburile verzi, este ușor de văzut cum în ultimii ani roluri precum Sustainability Manager sau inginer de mediu își fac prezența pe listele de joburi disponibile. 

În același timp, dincolo de presiunea reglementărilor, companiile au de răspuns și în fața consumatorilor, care sunt din ce în ce mai interesați de a cumpăra de la acele companii care nu dăunează mediului și dau dovadă de responsabilitate socială. Mai mult, dacă lupa este încă pusă pe acțiunile directe în acest moment, nevoia de transparență și înțelegere a întregului lanț de aprovizionare și impactul acestora crește tot mai mult. 

Un studiu recent realizat de IZI data în România arată că 4 din 10 români nu au auzit de niciun brand implicat în acțiuni sustenabile. Mai mult, 7 din 10 respondenți cred că sunt puține branduri care declară că se implică și peste 8 din 10 respondenți spun că sunt puține branduri care fac acțiuni concrete în domeniul sustenabilității.

Asta și pentru că în multe companii nu există departament (sau măcar un angajat) dedicat acestui domeniu. 

În același timp, cei care ar putea fi interesați de aceste poziții, având dorința de a se implica, fie nu au educația necesară, fie nu înțeleg ce fac cei care lucrează în domeniul sustenabilității.

Concluzii

Există o creștere semnificativă a interesului și cererii pentru joburile verzi și specialiști în sustenabilitate, pe măsură ce companiile și consumatorii devin din ce în ce mai preocupați de impactul lor asupra mediului și de responsabilitatea socială.

În contextul crizei climatice și al schimbărilor în piața muncii, apar tot mai multe startup-uri verzi, iar industria sustenabilității este așteptată să genereze sute de milioane de locuri de muncă până în 2030. Cu toate acestea, există o discrepanță între cererea și oferta de talente ecologice, iar nivelul de educație joacă un rol important în dezvoltarea abilităților necesare.

În România, joburile verzi își fac tot mai mult simțită prezența, dar există încă o nevoie de educație și transparență în acest domeniu pentru a satisface cererea crescută și pentru a îndeplini obiectivele de sustenabilitate.

În această direcție, Sustenabilitate.biz creează un proiect special, Oameni în sustenabilitate, în care își propune să discute cu profesionști în domeniu pentru a afla ce presupun aceste joburi, ce responsabilități au, cum se educă și care este importanța acestor joburi pentru ei, pentru organizații, pentru planetă și pentru societate.

Totodată, Sustenabilitate.biz se pregătește să lanseze oficial zona de Green Jobs, locul unde companiile și cei interesați de joburi verzi își pot da întâlnire.

Photo by Shane Rounce