Mircea Ilie, Sustainability Coach: creștere accelerată, diversificare și nevoie de competențe noi

Printre primii profesioniști care au vorbit despre sustenabilitate și au depus eforturi când majoritatea companiilor nu acționau decât sporadic (în cel mai bun caz) se numără Mircea Ilie. Cei mai mulți îl cunosc în rolul de Sustainability Leader la IKEA, unde a implementat multe dintre acțiunile despre care am auzit de-a lungul timpului. Recent, Mircea a ales să se dedice coaching-ului în domeniul sustenabilității pentru a contribui la dezvoltarea personală și profesională a celor care își doresc să facă „schimbări mici, dar cu efecte mari”.

Înainte de a ajunge în această poziție, Mircea Ilie a avut multe pălării. După cum povestește el, are o experiență foarte diversă: Inginer de Calculatoare din 1995, antreprenor IT între 1994 și 2012, Master în Ecologie din 2005, ONG-ist în Sustenabilitate din 2006, practician în Sustenabilitate Corporativă din 2012, trainer, speaker sau mentor în diferite contexte și coach la IKEA din 2018. 

De asemenea, a fost implicat în multe arii ale sustenabilității: de la biodiversitate și împăduriri la managementul resurselor și economie circulară, de la energie din surse regenerabile și eficiență energetică la transport nemotorizat și electromobilitate, de la dezvoltare urbană durabilă la sprijinirea inițiativelor cetățenești și dezvoltarea capacității în ONG-uri, de la ajutoare de urgență în timp de pandemie și război la ESG, raportare de sustenabilitate și conformare cu legislația.

Alături de acest palmares impresionant, în plan personal, Mircea este soț, tată, alergător, îndrăgostit de munte, grădinar, apicultor și… „multe altele mai mărunte”.

Mi-a făcut mare plăcere să discut cu Mircea Ilie, Sustainability Coach, despre parcursul său profesional, dar și să aflu insight-uri valoroase despre activitatea din departamentul de sustenabilitate și despre viitorul muncii. 

Cum ai ajuns să lucrezi în domeniul sustenabilității?

Prin 2002, într-un context personal complicat, am început să-mi pun întrebări despre contribuția pe care aș vrea să o am în această lume, în această viață. Răspunsul categoric a fost că nu vreau să aduc un salariu acasă și atât. Îmi doresc să fac ceva cu sens și valoare pentru mai multă lume, nu numai pentru familia mea. 

De mic copil am fost legat sufletește de natură, prin concediile făcute cu părinții, dar și prin vacanțele petrecute la țară, la bunici. Așa că direcția, în linii mari, mi-a fost clară. Doream să fac ceva legat de Mediu. Am făcut o „cercetare de piață” și am ales să urmez Masterul de Ecologie Sistemică de la Universitatea din București. Master care s-a dovedit a fi nu doar în ecologie, ci mult mai mult – în Sustenabilitate. Sau Dezvoltare Durabilă, termenul care era mai des folosit în vremea respectivă. 

De acolo, lucrurile au curs oarecum natural: împreună cu Teodora Pălărie (colegă la master) și cu Teia Ciulacu (pe atunci Catană), am fondat Viitor Plus – Asociația pentru Dezvoltare Durabilă. Șase ani mai târziu am devenit Sustainability Leader la IKEA, mi-am luat certificarea de Coach și… povestea continuă.

Ce responsabilități și sarcini îți reveneau în calitate de Sustainability Leader la IKEA? 

Pe scurt, am făcut orice este legat în vreun fel de sustenabilitate ☺️

Pe partea comercială, lucram direct cu colegii din vânzări și cu colegii designeri pentru a inspira clienții și a le oferi cele mai bune soluții pentru o viață sustenabilă acasă (produse care te ajută să economisești apă, energie, să previi, să reduci și să sortezi deșeurile, să duci o viață mai sănătoasă). 

Cu colegii de la Relații cu Clienții și cu partenerii externi, am dezvoltat servicii sustenabile: campanii de buy-back pentru mobilier, colectare de baterii uzate, becuri uzate, ulei de gătit folosit etc. 

Am promovat sisteme de transport mai sustenabile. În București, am fost printre primele magazine care au instalat pentru clienți rasteluri de biciclete cu grad sporit de siguranță, dar și stații service (cu autoservire) pentru biciclete. Am fost printre primele magazine din lumea IKEA care au oferit clienților posibilitatea de încărcare a mașinilor electrice, iar din 2018, peste 65% din flota de autoutilitare a IKEA România era deja electrică.

În zona de operațiuni sustenabile, am condus până în 2018 partea de gestiune a deșeurilor, reușind să cresc rata de reciclare a deșeurilor generate în magazin de la aproximativ 40% la peste 80%. Astăzi, performanța reciclării este de aproximativ 90% (în care nu se include valorificarea energetică). Am fost printre primele companii din București care s-au ocupat de chestiunea deșeurilor organice. Dacă în 2014 acestea erau transformate în biogaz, de prin 2018 am trecut la soluții de compost, fie industrial, fie in-situ.

Pe parcursul proiectelor de reabilitare a magazinului din Băneasa și de proiectare a celui din Pallady, m-am implicat în promovarea de soluții sustenabile și, de exemplu, sunt foarte mândru că am reușit introducerea tuburilor de lumină ca soluție standard de iluminare naturală.

Un alt capitol important din munca mea este tranziția spre Economia Circulară. Dacă intern am contribuit la dezvoltarea și implementarea de servicii și metode de lucru „circulare”, în extern, ca reprezentant al IKEA în Coaliția pentru Economie Circulară, m-am implicat în efortul de a aduce la realitate în România acest concept.

Fiind angajat în mediul corporatist, conformarea cu legislația a fost permanent printre atribuțiile mele cheie. Asta înseamnă, în principal, obligațiile legate de Răspunderea Extinsă a Producătorului, conformare cu legislația de mediu, raportare non-financiară.

Dar nu vorbim doar de legislație, fiindcă în multe domenii IKEA are standarde mai ridicate decât cerințele legale. Vorbim de ESG și componenta sa de Raportare de Sustenabilitate, vorbim de standardul IWAY (intern IKEA), care se aplică tuturor furnizorilor noștri, dar vorbim și de implementarea conceptelor legate de sustenabilitate în magazine. 

Am făcut evaluări de sustenabilitate la magazine IKEA din Serbia, Croația, Ungaria, Austria, Marea Britanie și China, fără a le mai pune la socoteală pe cele din România, bineînțeles.

M-a interesat și calitatea spațiilor verzi care înconjoară magazinele. Dacă în Băneasa am plantat arbori, în Pallady am creat Grădina Biodiversității, un spațiu care a devenit o oază de biodiversitate urbană, un spațiu de relaxare pentru angajați și vizitatori, dar și un spațiu educativ, unde se țin ateliere de peisagistică, apicultură etc.

Legat de educație, am dezvoltat trainingul de sustenabilitate, prin care au trecut peste 1.500 de angajați ai IKEA România, dar am deschis porțile magazinelor și pentru vizitatorii din afară: de la cei mici, școlari în Săptămâna Altfel, la studenți (arhitecți, geografi, economiști), reprezentanți ai altor companii, mai ales retaileri, români sau multinaționali, dar și membri ai Administrației Publice sau ai Legislativului. Pe scurt, cam pentru oricine și-a dorit să afle cum este pusă în practică sustenabilitatea la IKEA.

Bineînțeles că pe multe din cele de mai sus nu le-am putut face singur (ziua are 24 de ore pentru noi toți, nu?), așa că am adus în proiecte colegii cei mai entuziaști și mai dedicați sustenabilității. Am creat Echipe Verzi în magazine, am organizat concursuri pe teme de sustenabilitate, am inițiat drumeții montane, participări la maratoane și zile de voluntariat.

Tot în IKEA mi-am început și cariera de coach, întâi fiind doar coach intern, apoi ieșind și spre lumea largă.

În final, dar nici pe departe la urmă, m-am ocupat de proiectele cu comunitatea, fie că vorbim de proiecte sociale sau de mediu. Am coordonat intervențiile de urgență ale IKEA România în timpul pandemiei, dar și încă din primele zile de război. Și asta nu s-a întâmplat doar în vremuri de criză. De-a lungul celor 10 ani petrecuți la IKEA, am sprijinit peste 80 de ONG-uri și grupuri civice de inițiativă, material, logistic și financiar, în proiecte sociale și de mediu.

De ce ai ales să faci schimbarea profesională și să devii Sustainability Coach? 

De-a lungul carierei mele, mi-am dat seama că pentru a atinge dezideratul unei societăți planetare sustenabile, piedica cea mai mare, dar și cea mai mare oportunitate, suntem noi, oamenii.

Noi suntem cei care putem câștiga sau pierde jocul vieții pe Pământ, fiindcă planeta nu are nevoie să fie salvată, dar societatea umană, da. Și putem câștiga jocul doar crescând numărul celor activi în această direcție. Nu puțini care să facă eforturi supraomenești, ci mulți care să facă schimbări mici, cu efecte mari.

Pe scurt, cred că prin coaching impactul muncii mele va fi mult mai mare decât a fost în trecut.

Și de ce coaching? Fiindcă e una dintre cele mai puternice metode prin care cineva poate face schimbări în propria viață. Știți proverbul chinezesc care spune că dacă dai unui om un pește, îl hrănești pentru o zi, dar dacă îi dai o undiță și îl înveți să pescuiască, îl hrănești pentru o viață. Aș spune că mentoratul și trainingul înseamnă să îi dai un pește sau o undiță, dar coachingul înseamnă să îl asiști să inventeze și să-și construiască singur undițe din ce în ce mai bune.

Ce face un Sustainability Coach și cine sunt clienții tăi? 

Un coach își acompaniază clienții pe drumul de la probleme la soluții. Centrate pe sustenabilitate, în cazul meu. 

Coach-ul îi asistă pe clienți în procesul de a înainta în necunoscut, de a identifica oportunități, de a face alegeri, de a prioritiza, de a supune unui examen metodele de lucru și credințele personale (care de multe ori ne sunt cel mai mare obstacol). Și, în final, de a găsi cele mai bune resurse interne și externe și de a produce schimbarea dorită, în profesie sau în viață.

Clienții mei sunt, pe de o parte, lideri (de echipă, organizație, comunitate) care vor să atace probleme, de exemplu:

• Cum să introduc ESG în organizația mea? E foarte vast, complicat și nou.
• Cum să-mi fac o strategie de sustenabilitate? Cum s-o aliniez cu celelalte strategii și planuri ale organizației?
• Cum să produc schimbarea, depășind rezistența internă?
• Ce acțiuni să întreprind? Ce proiecte „verzi” ar fi cele mai potrivite?

Pe de altă parte, clienții mei sunt persoane care doresc să facă o schimbare în viață, fie profesională, fie personală:

• Vreau să fac o schimbare în carieră, dar nu știu nici încotro s-o apuc, nici cum să încep, sau am niște idei, dar nu sunt sigur(ă) cum e cel mai bine.
• Vreau să duc o viață mai sustenabilă, dar mi se pare prea greu și complicat.

Cum vezi evoluția pieței de green jobs? Ce așteptări ai pentru viitor și cum crezi că ar trebui să se pregătească specialiștii pentru a profita de aceste oportunități?

Tendința este foarte clară: creștere accelerată, diversificare, nevoie de competențe noi, toate la o viteză, aș zice, nemaiîntâlnită până acum pe piața muncii.

E vorba de mult mai mult decât locurile de muncă „verzi”, cum ar fi, de exemplu, cele legate de energie din surse regenerabile, electromobiliate sau managementul deșeurilor. 

Vorbim de o redefinire a funcțiilor și nevoia de extindere a competențelor pentru o mulțime de profesii: arhitecți și proiectanți în construcții, care trebuie să folosească noi materiale și principii de eficiență energetică; urbaniști, care vor trebui să includă principiile de dezvoltare durabilă în planificarea urbană; cei care fac managementul clădirilor, unde gestiunea pe baze noi a energiei, a apei și a deșeurilor devin priorități maxime, vorbim de avocați și consultanți care trebuie să se specializeze în domenii noi de activitate; departamentele de contabilitate și raportare care își extind spre zone noi atribuțiile „clasice”, departamentele de resurse umane care trebuie să se reinventeze, ca să dau doar câteva exemple. 

În toate aceste schimbări din mediul de afaceri se oglindesc schimbări și nevoi similare în zona autorităților publice, de la justiție la administrație și de la legislativ la executiv.

Pentru oricine își dorește o carieră împlinită, nu doar în sustenabilitate, schimbarea și pregătirea pentru schimbare devin parte a muncii de zi cu zi. E nevoie ca noi toți să fim permanent conectați la tendințele globale, să ne ținem la curent cu noutățile și să înțelegem ce posibilități apar, dar și ușile care se vor închide. 

Asta înseamnă timp alocat lunar, dacă nu chiar săptămânal, pentru perfecționare profesională și progresie în carieră. Actualizarea profesională permanentă este o necesitate atât pentru angajat, cât și pentru companie, pentru a rămâne competitivă într-un mediu în schimbare rapidă.