Oana Groșanu, Director Executiv, ASR: de la capitalismul shareholderilor la capitalismul stakeholderilor

Când am hotărât să creăm rubrica Oameni în Sustenabilitate, am știut că e necesar să discutăm cu Ambasada Sustenabilității în România (ASR) pentru a avea o imagine mai clară în ceea ce privește implicarea companiilor în această zonă, gradul de educație și nevoia de specialiști a organizațiilor.   

ASR a creat în 2020 Coaliția România Sustenabilă, un program ce include peste 160 de organizații membre, interesate direct de acest subiect, care iau măsuri pentru a crea un impact pozitiv.  

Oana Grosanu, Director Executiv, Ambasada Sustenabilității, a discutat cu noi despre toate aceste subiecte și am reușit să extragem informații importante despre starea actuală a importanței sustenabilității în companiile din România.  

Ce este Coaliția România Sustenabilă și la ce nevoi răspunde? 

Coaliția România Sustenabilă este un program dezvoltat și coordonat de Ambasada Sustenabilității în România, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (DDD), ca urmare a acțiunilor suport pentru implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă – SNDDR 2030.

Coaliția este recunoscută oficial de Guvernul României, ca partener și facilitator de dialog pe teme de sustenabilitate, prin intermediul unui acord de colaborare încheiat cu DDD, lansat în cadrul unei conferințe de presă organizate pe data de 13 aprilie 2021, la Palatul Victoria. Lansată în anul 2020, comunitatea include astăzi peste 160 de organizații membre (mari companii, IMM-uri și ONG-uri), din ale căror echipe fac parte peste 100.000 de angajați.  

Coaliția a fost înființată ca răspuns la o nevoie sistemică: aceea de a pune sustenabilitatea ca temă prioritară pe agenda publică din România, contribuind astfel la dezvoltarea unui limbaj comun pentru toate categoriile de actori implicați în tranziție. Drumul către afaceri mai sustenabile este un efort de echipă, de aceea programul se bazează pe colaborare între sectoare, o condiție esențială pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) la nivel de țară.

Cine se poate înscrie în Coaliția România Sustenabilă și care sunt cerințele? 

În Coaliția România Sustenabilă se pot înscrie companii, IMM-uri, ONG-uri, dar și autorități și instituții publice, deja active în domeniul sustenabilității sau care își doresc să pornească pe acest drum. 

Comunitatea include în prezent companii active în peste 20 de sectoare. Continuăm să consolidăm aceste sectoare pentru o mai bună reprezentativitate și înțelegere a provocărilor tranziției, dar și să deschidem unele noi, astfel încât sa transmitem un mesaj clar: sustenabilitatea este relevantă pentru orice afacere, indiferent de industria în care activează sau dimensiunea acesteia. Trăim într-un mediu economic interconectat, de aceea sincronizarea și eforturile conjugate reprezintă singura soluție pentru a construi România (mai) sustenabilă pe care cu toții ne-o dorim. Pentru noi și generațiile viitoare. 

Cum vezi nivelul de educație actual în zona de sustenabilitate în rândul angajaților? 

În primul rând, eu văd un progres major în ceea ce privește deschiderea de a învăța. E bine de menționat că, atunci când am lansat programul SustainAbility School, în România nu exista o școală de sustenabilitate sau un cadru structurat în care companiile (dar și alte organizații interesate), să poată înțelege sustenabilitatea pe toți cei 3 piloni ai acestui conceput – Environmental, Social, Governance.

Noi am identificat această nevoie a managerilor și a tuturor angajaților din mediul de business, de a conștientiza și de a înțelege că suntem într-o perioadă de tranziție economică, motiv pentru care am și lansat programul. Vedem acum tot mai multe inițiative în această direcție, atât în educația formală, cât și în afara acesteia, lucru care ne bucură.

Aveam nevoie de această sincronizare, avem nevoie de surse multiple de informare care să conducă la o infuzie rapidă de instrumente, cunoștințe și competențe în sectorul privat. Avem nevoie să umplem spațiul dintre aspirațiile shareholderilor, nevoile stakeholderilor și realitatea de business de zi cu zi.

Suntem în fața unei modificări majore status quo, în care trebuie să ne îndepărtăm de la modelul economic în care companiile urmăresc să producă profit cât mai mare și cât mai rapid, ignorând, din păcate, costurile de mediu și sociale. Nu vorbim mereu de rele intenții, ci despre obișnuință, așa am făcut business și așa am înțeles capitalismul foarte mulți ani.

Avem nevoie să producem profit și să generăm bunăstare ghidându-ne după alte repere. Paradigma s-a schimbat, nu putem avea creștere economică infinită pe o planetă cu resurse finite, motiv pentru care trecem de la capitalismul shareholderilor la capitalismul stakeholderilor, cel în care companiile nu doar că optimizează profiturile pe termen scurt pentru acționari, ci caută să genereze valoare pe termen lung, ținând cont de nevoile tuturor părților interesate și ale societății în general. 

Din păcate însă, sustenabilitatea e încă preocuparea unei minorități din mediul de business în România. Chiar dacă astăzi, la nivel global, asistăm la ascensiunea poziției de Chief Sustainability Officer – CSO, suntem încă departe în a avea departamente de sustenabilitate solide în plan local. Mai mult, in majoritatea companiilor, specialiștii care au atribuții pe sustenabilitate mai îndeplinesc și alte roluri, poartă mai multe pălării în același timp: marketing, comunicare, corporate affairs, comercial, chiar și HR.

Sustenabilitatea nu este o prioritate la nivel de organigramă și bugete alocate formării, însă vom ajunge acolo, este doar o chestiune de timp, întreaga lume merge în această direcție.

Conform datelor furnizate de cel mai mare portal de joburi din România, pe data de 24 mai 2023, în platformă erau disponibile 950 de joburi dintr-un total de 34.5k joburi existente care aveau în job description unul dintre următoarele cuvinte: sustenabil, sustenabilitate, sustainability. Cred că facem pași, poate nu atât de rapid pe cât ne-am dori și ar fi nevoie, însă schimbarea a început.

În același timp, văd mai mulți oameni pasionați decât acum 5 ani de zile când s-a lansat oficial Ambasada Sustenabilității. Văd de multe ori că pasiunea asta a trecut de nivelul de entuziasm și se transformă în decizii de business, motiv pentru care avem numeroase companii care au făcut pași majori în această direcție. Sunt modelele de bună practică, ce demonstrează că se poate face profit responsabil în România și suntem entuziasmați că multe dintre aceste companii sunt parte din Coaliția România Sustenabilă. 

Cum consideri că va evolua piața forței de muncă în ceea ce privește rolurile din departamentele de CSR și sustenabilitate? 

Sustenabilitatea devine noua normă, fără îndoială, este o componentă extrem de importantă în gândirea strategică de leadership. Organizațiile, indiferent de mărimea acestora, trebuie să facă tranziția către noi modele de afaceri pentru a supraviețui și pentru a se dezvolta. Pe termen lung, toate meseriile, nu doar cele economice, vor trebui să se adapteze la coordonatele sustenabilității.

Tranziția este o temă majoră, de importanță maximă majoră, peste tot în lume, însă Uniunea Europeană accelerează cu viteza cea mai mare, motiv pentru care sustenabilitatea a ajuns să genereze planuri și ținte concrete, să fie nu doar discutată ca o temă opțională, ci legiferată la cel mai înalt nivel în Europa.

Ce era înainte un set de direcții de acțiune a devenit acum lege, iar realitatea economică se schimbă accelerat. Cu toții am auzit de Green Deal, Acordul de la Paris sau, mai nou, de CSRD, noua directivă de raportare nefinanciară, acum în transpunere în legislația națională. Ce nu conștientizează multe companii este importanța și viteza cu care lucrurile se schimbă. Tranziția vine cu foarte multe oportunități, dar în același timp și cu foarte multe riscuri pentru  companiile care nu înțeleg specificul și mă refer la riscuri reputaționale, de reglementare, financiare, operaționale. 

Conform raportului „The Future of Jobs 2023” de la World Economic Forum, aplicarea la o scară mai largă a standardelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) în cadrul organizațiilor lor va avea o importanță majoră. Impactul investițiilor care să impulsioneze tranziția ecologică a fost considerat a fi a șasea cea mai importantă macrotendință, urmată de așteptările consumatorilor în ceea ce privește aspectele sociale și de mediu. Așadar, toate datele indică faptul că în anii ce vor urma, cunoștințele și competențele legate de sustenabilitate vor deveni indispensabile, precum sunt astăzi competențele de operare pe calculator (Word, Excel etc.) și cunoașterea limbii engleze la nivel avansat.

„Piața locurilor de muncă în domeniul sustenabilității este în plină expansiune. Niciodată nu a existat un moment mai bun pentru a urma o carieră în domeniul sustenabilității”, a declarat Katie Kross, un specialist în domeniul sustenabilității la Fuqua School of Business de la Universitatea Duke, care observă piața de aproape două decenii.

Avem oameni pregătiți pentru a prelua joburile de CSR și sustenabilitate ce se vor contura în următorii ani? 

Revin la date deoarece mi se par un argument extrem de puternic. Conform unui studiu mondial, 6 din 10 tineri din generația nu sunt pregătiţi pentru meseriile viitorului și noile cerinţe de pe piaţa muncii, vitale pentru ca tranziția la sustenabilitate să reușească.

Să luăm exemplul concret al tranziției către o economie verde. Aceasta necesită o schimbare a tipurilor de locuri de muncă și o transformare a modului în care oamenii lucrează. Este o certitudine faptul că va crește cererea pentru anumite locuri de muncă, va schimba natura altora, va crea noi locuri de muncă și chiar va elimina unele joburi existente.

Este urgent să ne pregătim, să identificăm și să dezvoltăm abilitățile și competențele celor care sunt „la butoane” în mediul de business. 

Dar pentru a face față provocărilor globale de astăzi în materie de sustenabilitate, companiile au nevoie de mai mult decât câțiva directori responsabili de sustenabilitate – au nevoie ca toți angajații să țină cont de sustenabilitate în deciziile lor de zi cu zi. Gradul de sustenabilitate al unei companii nu poate fi îmbunătățit major doar prin proceduri și decizii ale echipei de top management. Pentru ca tranziția la un business sustenabil să se întâmple cu adevărat și cu efecte pe termen lung într-o companie, sustenabilitatea nu trebuie sa fie izolată în departamentul de marketing sau comunicare.

Sustenabilitatea este fundamentată pe colaborare și are la bază construirea unei rețele de cunoștințe și competențe atât în interiorul companiei, cât mai ales în exteriorul acesteia, la nivelul lanțului valoric (furnizori, distribuitori, clienți).

Orice afacere sustenabilă este și profitabilă, dar nu orice afacere profitabilă este și sustenabilă. Din acest motiv, integrarea sustenabilității la nivelul întregii organizații înseamnă faptul ca CSO-ul vine la masa deciziilor cu un nou filtru nou – cel al impactului deciziilor de business asupra mediului, societății și economiei per ansamblu.

Putem spune că joacă rolul unui cenzor, care poate suplini lipsa de reflex a membrilor din board, poate încă obișnuiți cu abordarea business as usual. Nu este un exercițiu ușor neapărat, dar fără pregătirea și instruirea oamenilor din companii, la toate nivelurile ierarhice, sustenabilitatea va rămâne un simplu exercițiu de imagine.

Sunt companiile pregătite pentru crearea sau dezvoltarea departamentelor de sustenabilitate? 

Sunt din ce în ce mai multe companii care conștientizează că au un impact major în societate și că trebuie să își asume rolul de actor economic responsabil. Remarcăm aplecarea actorilor din mediul de business către sustenabilitate, atât prin crearea pozițiilor de sustenabilitate, cât și prin interesul tot mai mare de a oferi angajaților acces la instruire privind riscurile și oportunitățile acestei tranziții. 

Definirea unui loc de muncă „sustenabil” este însă dificilă. Este o profesie nouă, aflată într-o perioadă de creștere intensă. Totodată, sustenabilitatea este mai puțin un sector și mai mult un domeniu foarte divers și interdisciplinar, care se întinde pe mai multe industrii – în linii mari, un „loc de muncă în sustenabilitate” înseamnă îndeplinirea unui rol care combină factorii de mediu, sociali și economici și se concentrează puternic pe probleme de mediu sau de justiție socială.

Să ai o carieră în sustenabilitate nu este la îndemână. Există puține analize comparative ale salariilor și o confuzie predominantă între angajați și angajatori din cauza lipsei unor indicatori cheie de performanță (KPI) definiți sau a rolurilor și responsabilităților individuale. Bugetele în expansiune ale companiilor, angajamentele ambițioase de tip net-zero și o atenție sporită din partea investitorilor alimentează si ele acest sentiment de confuzie. 

Cred că acum ne lipsește claritatea cu privire la ce aptitudini sunt necesare pentru un job în sustenabilitate – ele pot însemna lucruri diferite în sectoare, industrii și zone geografice diferite. Nu avem aceste informații deoarece sustenabilitatea nu a reprezentat până acum o prioritate pentru business, însă sunt sigură că lucrurile se vor schimba în mod pozitiv în anii ce vor urma, iar discuția va deveni una mainstream.

Va fi normal ca mediul de business nu doar să discute despre sustenabilitate, ci și să investească în ea, sa „walk the talk“. Presiune vine din surse multiple, iar mediul privat trebuie să se adapteze pentru a performa.

Pentru companiile care vor să se alăture Coaliției România Sustenabilă, care sunt beneficiile?

Activitatea programului este construită în jurul a 4 piloni, Dialog, Expertiză, Comunitate, Acțiune. Altfel spus, Coaliția își propune să construiască acea comunitate în care organizațiile vin să învețe despre cum să facă tranziția la sustenabilitate în mod structurat și accelerat, dar și să identifice parteneri cu care să colaboreze în tot acest proces transformațional. Oferă un context ideal de învățare și conectare. 

Beneficiile sunt multiple și răspund unor nevoi pe care le-am identificat atât în rândul sectorului privat, cât și al celui non-profit. Dintre acestea pot aminti:

• O bază coerentă de consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe subiecte specifice, politici publice și strategii naționale cu impact direct asupra dezvoltării sustenabile a României. De exemplu, prin intermediul parteneriatului strategic cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD), membrii Coaliției au avut oportunitatea de a se implica activ în procesele de elaborare ale Strategiei Naționale și Planului de Acțiune pentru Economie Circulară, Planului Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă, Raportului Național Voluntar ediția 2, Codul Român al Sustenabilității;
  
• Oportunitatea de învățare și înțelegere a conceptului sustenabilității prin acces la informații și concepte-cheie, esențiale pentru a face legătura între noțiuni și instrumente, a obține claritatea necesară pentru a naviga prin noianul de noutăți din domeniu și, mai ales, pentru a traduce teoria în practică, adaptându-și munca de zi cu zi la noua realitate. Este vorba de SustainAbility School, programul nostru de educare în management sustenabil, dedicat tuturor angajaților membrilor Coaliției. La finalul lunii mai, programul a aniversat 2 ani de activitate, bilanț ce înseamnă peste 2.200 de participanți prezenți în cadrul a 71 de webinarii live, susținute de 79 de vorbitori (dintre care 28 specialiști străini) și 107 ore de școlarizare sunt disponibile la un click distanță, într-o platformă de e-learning;
  
• Accesul la o comunitate în care se pot dezvolta parteneriate și schimburi de cunoștințe între profesioniștii din companii, ONG-uri, instituții publice și universități, pe teme de interes comun din domeniul sustenabilității. Obiectivul principal al Coaliției este ca investițiile și schimbările din următorii ani din societatea românească să aibă la bază cele 17 ODD-uri ale ONU, demers ce necesită sprijinul și implicarea mediului privat, public, non-profit, academic;
  
• Posibilitatea de a contribui cu resursele și expertiza necesare dezvoltării de proiecte cu impact social și/sau de mediu pozitiv, în linie cu obiectivele proprii de sustenabilitate. Principalul instrument îl reprezintă grupurile de lucru dedicate, ce abordează urgențe majore / subiecte relevante în România din punct de vedere sustenabilitate.
  Grupurile oferă un spațiu de informare și discuții, dar și o șansă de analiză internă și implicare în acțiuni dezvoltate alături de alți membri din Coaliție. Un exemplu de reușită este grupul de lucru Risipa Alimentară, care a reușit în 2020 să aducă modificări Legii Privind diminuarea Risipei Alimentare pentru a încuraja donarea surplusului de alimente în beneficiul persoanelor defavorizate, un model de lucru care poate fi replicat în cadrul Coaliției. Mai multe subiecte și direcții de acțiune sunt deschise acum la nivel Coaliției precum agricultura sustenabilă, diversitate, egalitate & incluziune, economia circulară, decarbonizarea. 

Citește și alte interviuri din rubrica Oameni în Sustenabilitate.