De la schimbări climatice la urgență climatică

Se estimează că, la nivel global, peste 50 de miliarde de GES sunt emise în atmosferă în fiecare an. În timp ce unele gaze cu efect de seră apar în mod natural, de la revoluția industrială, oamenii au crescut concentrația la niveluri nesustenabile.

De aceea, acum există mai mult dioxid de carbon în atmosfera noastră decât în orice moment al istoriei omenirii. O mare parte din aceasta este rezultatul arderii combustibililor fosili precum petrolul și cărbunele, defrișările în cele mai mari păduri din lume și creșterea în masă a animalelor. Suntem acum în fața unei triple crize planetare – schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea, fenomene negative interconectate și cu impact major asupra calității vieții pe Pământ. 

Ce este urgența climatică?

Schimbările climatice se manifestă deja (secete, incendii, inundații, deficit de resurse și pierderi de specii, printre altele) și evoluția lor e rapidă. Aceste fenomene generează pierderi de vieți omenești și pagube materiale majore:

• la nivel mondial, până la 3,6 miliarde de oameni trăiesc în medii extrem de vulnerabile la schimbările climatice, iar modurile actuale de dezvoltare nedurabilă cresc expunerea ecosistemelor și a oamenilor la riscurile climatice;
• pericolele ce rezultă din intensitatea și frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme la nivel mondial și național, cum ar fi precipitațiile anormal de abundente în intervale scurte, secetele prelungite, deșertificarea, degradarea mediului, creșterea nivelului mării sau ciclonii tropicali și extratropicali, determină deja în medie peste 20 de milioane de persoane să-și părăsească locuințele și să se mute în alte zone din țările lor în fiecare an, conform UNHCR;
• în ultimul deceniu, impactul creșterii temperaturilor s-a manifestat prin dezastre ecologice precum valul de căldură recent din Marea Britanie. În iulie 2022, au fost doborâte recorduri de temperatură, cu avertismente roșii de căldură extremă în vigoare în Anglia, deoarece temperaturile au depășit 40 de grade. Autorităţile au decretat stare de secetă în cea mai mare parte a Angliei, iar 15 milioane de britanici din Londra, împrejurimi şi comitatul Oxford nu avut voie să-şi ude grădinile, să-şi umple piscinele cu apă, să-şi spele maşinile, geamurile sau terasele folosind furtunul de grădină;
• conform datelor comunicate de Agenția Europeană de Mediu (EEA), pentru statele membre, pierderile economice totale generate de evenimente climatice au fost de până la 520 miliarde euro, în perioada 1980-2020;
• conform comunicărilor recente ale Organizației Mondiale a Sănătății, prin vocea Directorului Regional pentru Europa, Dr. Hans Henri P. Kluge, schimbările climatice au un impact major asupra sănătății publice ,,Expunerea extremă la căldură exacerbează adesea condițiile de sănătate preexistente”. Tot OMS indică faptul că sute de mii de oameni au murit din cauza căldurii extreme, în ultimele decenii, în timpul valurilor de căldură*

Activitățile umane, precum arderea combustibililor fosili, contribuie la creșterea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosfera Pământului, iar pe măsură ce concentrația se mărește, crește și temperatura medie globală a lumii. În prezent, temperatura medie globală se situează cu aproximativ 1,1 °C peste nivelurile preindustriale. Dacă această creștere a temperaturii atinge 2°C, se estimează că va exista un risc și mai mare de evenimente naturale periculoase sau chiar catastrofale pe întreaga planetă, precum inundații, secete, incendii de vegetație și uragane. 

Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), termenul „urgență climatică” se referă la situația actuală a schimbărilor climatice prezente în acest moment la nivel global.
Starea de urgență climatică a fost recunoscută la cel mai înalt nivel de către Organizația Națiunilor Unite încă din 2020, iar în ultimul an Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) și Organizația Meteorologică Mondială au publicat o serie de rapoate științifice privind efectul alarmant, și în curând, ireversibil, al schimbărilor climatice.

În ultimul raport IPCC din 2022, specialiștii afirmă că, în general, s-au înregistrat progrese bune în domenii precum vehiculele electrice și extinderea energiei electrice regenerabile. Cu toate acestea, există îngrijorare, deoarece rămân încă lacune majore în materie de politici pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor, sprijinul financiar și strategiile pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon la nivel național. 

Chiar dacă vom reuși să limităm creșterea temperaturii medii globale la sub 1,5℃ până în 2100 – am înregistrat deja o creștere de 1,1℃ la nivel de 2021 – 8% din terenurile agricole de astăzi vor deveni nepotrivite din punct de vedere climatic, imediat după ce populația globală va fi atins 9 miliarde de oameni. Dacă încălzirea globală continuă fără măsuri de adaptare, experții IPCC estimează că încă 183 de milioane de oameni vor fi afectați de subnutriție până în 2050.

Dovezile științifice sunt clare, ne confruntăm cu o urgență climatică: emisiile de gaze cu efect de seră, rezultate din activitatea umană, provoacă schimbarea climatului nostru și își pun amprenta în mod vizibil și asupra sănătății oamenilor.

Dacă vrem să abordăm urgența climatică și să oprim creșterea temperaturii globale, trebuie să reducem drastic aceste emisii și să urmărim obiectivul „Net 0”. Termenul „zero net” înseamnă atingerea unui echilibru între carbonul emis în atmosferă și carbonul îndepărtat din aceasta. Acest echilibru se va întâmpla atunci când cantitatea de carbon pe care o adăugăm în atmosferă nu depășește cantitatea eliminată. Principalii absorbanţi sunt solul, pădurile şi oceanele, toate – elemente naturale. Până în prezent, nici un absorbant artificial, creat de om, nu este capabil să elimine CO2-ul din atmosferă suficient pentru a lupta cu încălzirea globală.

*Conform raportului recent lansat de Administrația Prezidențială, „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”.

Schimbările climatice în România

Fenomene climatice extreme cum sunt inundațiile, seceta, valurile de căldură, incendiile de vegetație, alunecările de teren sau avalanșele sunt o realitate în Europa, iar previziunile arată o creștere a frecvenței și severității în următorii ani, generând riscuri majore pentru populație și economie. 

În 2019, Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) avertiza că, pentru următorii 30 de ani, în România, se preconizează o creştere a temperaturii medii anuale a aerului cu până la trei grade, vara, și reducerea cantităţilor medii de precipitaţii cu aproximativ 10-15% în lunile estivale.

La trei ani distantă, asistăm la schimbări climatice fără precedent, iar efectele negative se resimt puternic și vor continua să se amplifice în viitor, cu implicații socioeconomice multiple:

• În iulie 2022, a fost înregistrat recordul absolut de temperatură în România: 44,5 grade Celsius. Dacă nu anul acesta, în orice caz, în următorii 10-20 de ani probabil că recordul absolut va fi atins și chiar detronat;
• Experimentăm o creștere a incidenței anilor secetoși, la aproximativ cinci ani secetoși pe fiecare deceniu. Anul agricol 2022 se anunță a fi unul dintre cei mai secetoși ani din istorie, Moldova este cel mai dur lovită de arșiță, înregistrând cele mai puține ploi din istorie. În Iași, au fost calamitate 65.000 hectare cu grâu, porumb si floarea soarelui. În Dolj, sute de hectare de porumb și floarea soarelui au început să se usuce. Culturile depind exclusiv de ploaie. În unele locuri, plantele s-au topit pur si simplu pe câmp;
• Țara noastră este afectată de impactul încălzirii globale prin efectele stresului termic, intensificat în marile orașe de insula de căldură urbană și prin cele ale creșterii intensității precipitațiilor pe durate scurte, care favorizează viiturile și inundațiile urbane;
• Asistăm la un proces accelerat de deșertificare (în special în zonele de sud și est ale țării). “Sahara României” se întinde deja pe cel puțin 100.000 de hectare. Mai exact, vorbim despre 6% din suprafața județului Dolj.
  De asemenea, consecinţele schimbărilor climatice pot fi văzute şi resimţite clar în zona Olteniei. Acolo unde odinioară pajişti şi păduri verzi căptuşeau malurile Dunării, astăzi se vede doar nisip. Zona acoperă acum peste 800 de kilometri pătraţi de-a lungul Dunării. Vântul suflă nisipul în sate şi chiar spre capitala Bucureşti, care se află la peste 200 de kilometri distanţă;
• Creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duce la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual. Acest lucru înseamnă că, în anumite regiuni vom observa reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către finalul acestui secol, adică mai puțină zăpadă naturală și mai puțin turism hibernal în România.

În concluzie, valul de căldură și seceta traversate de țara noastră în vara anului 2022 au ilustrat clar implicațiile pe care schimbările climatice le au asupra sănătății publice, sistemului de producție agricolă, sistemului energetic, rezilienței sistemelor de transport naval și rutier, precum și asupra biodiversității*

Știai că?

• Două treimi din evenimentele meteorologice extreme din ultimii 20 de ani au fost influențate de oameni;
• Dacă toată planeta ar trăi după standardele de consum ale unui rezident UE, am avea nevoie de 2.8 planete Pământ pentru a ne susține;
• Încălzirea planetei cu 1.5 grade Celsius până în 2040 este inevitabilă;
• Nivelul mării crește mai rapid astăzi decât oricând. Până în 2050, creșterea nivelului mării va afecta casele a 300 de milioane de oameni din întreaga lume;
• Încă din 1994, Pământul a pierdut în medie 400 de miliarde de tone din ghețari în fiecare an. Gheața de la Polul Nord ar putea dispărea complet în următorii 20 de ani, iar Arctica ar putea avea prima vară fără gheață chiar în 2035;
• Prin topire, ghețarii pot duce la formarea unor lacuri glaciare temporare, care apoi se pot revărsa și afecta comunitățile locale. De asemenea, topirea ghețarilor poate schimba cursul râurilor, iar localitățile din zonă, care se bazau pe o sursă de apă din acel râu, pot rămâne fără aceasta, râurile curgând în altă parte;
• Pe măsură ce temperaturile globale cresc, țânțarii Aedes aegypti care poartă virusul Dengue (DENV) ar putea prospera în locuri care anterior nu erau potrivite pentru ei și pot beneficia de perioade mai scurte de incubație. (Dengue este virusul transmis de țânțari cu cea mai rapidă creștere din lume, ucigând în prezent aproximativ 10.000 de oameni și afectând aproximativ 100 de milioane pe an); 
• Pământul a pierdut 60% din fauna sălbatică în ultimii 40 de ani;
• Incendiile din păduri au devenit din ce în ce mai răspândite, arzând astăzi de două ori mai mult decât în urmă cu 20 de ani și aducând pierderi de 3 milioane de hectare de copaci, o dimensiune aproximativă cu cea a Belgiei. Schimbările climatice sunt un un factor major de creștere a incendiilor forestiere;
• Pe data de 18 august 2022: 

🔸au avut loc incendii de vegetație la mai puțin de 80 km de Valencia;
🔸fumul unui incendiu dintr-un parc național al Portugaliei a învăluit câțiva zgârie-nori din Madrid (la 400 km distanță!)
🔸20 de pasageri răniți într-un tren spre Zaragoza, din cauza flăcărilor din apropierea căii ferate;
🔸fluviul Rin din Franța a secat;
🔸pe Dunăre, navele s-au împotmolit în noroi din cauza nivelului scăzut al apei. 

*Articol scris cu sprijinul Ambasadei Sustenabilității în România

Photo by Altınay Dinç