Idei extrase din dezbatarea „Știința față în față cu legea: Cum conviețuim cu urșii”

Joi, 2 aprilie, a avut loc o dezbatere pe subiectul conviețuirii cu urșii și alte specii sălbatice, la magazinul Himalaya din București, cu rol educativ și informativ. Au fost dezbătute soluțiile și bunele practici pentru o coexistență fără incidente, respectiv în ce măsură acestea se regăsesc în inițiativele legislative recente.

Actualitate: Aspectul legislativ

În prezent, există trei proiecte legislative care produc impact pe ursul brun, aflate pe circuitul de avizare în Parlament: Plx 218/2026 și Plx 545/2025 (ambele pe marginea OUG 81/2021, pe care Ministerul Mediului a intervenit în toamna anului 2025, prin OUG 60/2025), respectiv un proiect de modificare a legii vânătorii, Pl-x nr. 216/2025.

PLx 218/2026 și PLx-216/2025 vizează direct vânătoarea de urși – din care aproape jumătate sunt urși mari, de trofeu. 

Ursul brun este o specie de interes național și european – ursul brun (Ursus arctos) – inclusă în Anexele II și IV ale Directivei 92/43/CEE* (Directiva Habitate) și protejată de legislația românească, în special prin OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Probleme majore identificate la cele două proiecte legislative menționate, spre analiză și dezbatere publică: ilegalitate, neconstituționalitate, neconformitate cu directivele europene și fals intelectual. 

Argumente:

I. Neconstituționalitate

Deputați și senatori ai minorităților maghiare și bulgare au luat inițiativa de a introduce în lege numărul de urși care să fie vânați, eliminând Ministerul Mediului din procesul decizional. Acest lucru reprezintă o încălcare a principiului separării puterilor în stat și a prerogativelor Ministerului Mediului, instituția care răspunde de managementul integrat al ursului brun, specie protejată la nivel european*. 

Constituția României, art 1, aliniatele 4 și 5:

(4)Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale. 

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. 

II. Scoaterea din circuit a controlului de legalitate a activității de vânătoare. Liber la abuzuri

George Epurescu:

„Regulamentul european în ceea ce privește protecția animalelor sălbatice protejate spune că autoritatea națională care gestionează toate aceste metode de intervenție, studii și tot ce face referire la gestionarea acestora se face de către Ministerul Mediului ca autoritate de stat. Ce se întâmpla până acum? Pentru a ține sub control populația de urși, Ministerul emitea un ordin anual. Ordinul de ministru putea fi atacat în instanță: suspendare și anulare. Dacă ordinul este suspendat în primă instanță, hotărârea este executorie. Deci din acel moment, ordinul de ministru cade și numărul de urși pentru a fi împușcați nu mai este valabil. 

Ce face această propunere de modificare a legii vânătorii? Introduce un articol care spune că nu mai este executorie hotărârea judecătorească. Acest lucru este de o gravitate maximă pentru că această procedură este prevăzută de legea contenciosului administrativ, care este o lege organică. Este acea ramură a Dreptului care le permite cetățenilor să conteste actele administrative ale autorităților. Deci, practic, vânătorii vor ca tu, cetățean, să nu mai poți să contești ce emite Ministerul Mediului. Este un tertip legislativ care le dă vânătorilor un control absolut – peste puterea executivă, peste Constituție, peste proceduri judecătorești și drepturile cetățenești”

• Proiectul PLx 218 inițiat de minorități deschide poarta spre vânarea urșilor celor mai valoroși din ecosistem (măsurați în puncte CIC). Aceștia produc pui viguroși, vitali pentru perpetuarea speciei în parametri optimi și ecosistem, nu coboară din habitatul lor, și nu inițiază atacuri în comunitățile umane, fiind sălbăticiți, ceea ce contrazice în mod evident argumentele din nota de fundamentare a legii, care construiesc pe narativul conflictului om-urs.

III. Suspiciuni întemeiate de fals intelectual și abuz care stau la baza inițiativei legislative 

1. Inițiatorii proiectului de modificare a legii – printre care Tanczos Barna (UDMR) și Gheorghe Nacov (minoritatea bulgară) – , proiect care a trecut de Senat pe 18 martie grație votului masiv de la AUR, PSD, PNL și UDMR, se fundamentează pe un studiu despre populația de urși lansat de Ministerul Mediului în decembrie 2025, dar care a fost contestat în mod repetat de specialiști, și secretizat și până în zilele noastre, în ciuda solicitării din partea specialiștilor de a-l transparentiza și de a pune la dispoziție metadatele, spre consultare independentă.

2. „O amplă cercetare media, respectiv o dublă verificare la sursă a celor mai mediatizate altercații om-urs din ultimii ani, dar și a metodelor științifice validate la nivel internațional pentru a determina cu precizie factorii declanșatori ai conflictelor dintre oameni și urși, demonstrează faptul că situațiile de conflict prin care s-au înregistrat victime omenești și pagube în România au fost generate, în principal, de acești factori: 

• Provocarea cu intenție a animalului (cazul italianului motociclist, omorât de Veterana Transfăgărășanului, ursoaică cu pui, iulie 2025)
• Managementul defectuos al deșeurilor municipale, care funcționează ca o momeală pentru urși în intravilan, situație riscantă, alimentată în cunoștință de cauză de către primari și alte autorități (cazul salvamontistului atacat de ursoaică cu pui, Predeal, martie 2025)
• Decizia omului de a nu respecta legea pentru a-și proteja animalele de prădători, așa cum prevede legea, respectiv 
• Decizia asumată de a intra în habitatul ursului neechipat corespunzător traseelor montane, needucat cu privire la gestionarea unei eventuale întâlniri cu ursul (cazul Jepii Mici, iulie 2024). De asemenea, au fost detectate contradicții între autorități și alte vulnerabilități care ridică în continuare suspiciuni legate de adevăratele împrejurări în care s-a produs nefericitul eveniment din iulie 2024 pe Jepii Mici” – Larisa Ghițulescu, analist fake news, jurnalist.

3. Un sondaj, din septembrie 2025, realizat de DataDiggers pe un eșantion reprezentativ la nivel național după vârstă și gen, demonstrează că:

• Riscul de a fi atacat de un urs este scăzut: doar în 1% din situațiile în care românii s-au întâlnit cu urșii, aceștia i-au perceput ca fiind agresivi. 

• Ceea ce confirmă statisticile din alte țări, după analiza atacurilor din partea urșilor grizzly (mai agresivi comparativ cu ursul brun): „Mai degrabă mori înțepat de o albină decât atacat de un urs”

• 86% dintre români înțeleg importanța faunei sălbatice pentru ecosistem. 

• Marea majoritate a românilor consideră că protecția naturii și prevenția sunt cheia coexistenței cu urșii, nu împușcarea lor.

Informații și declarații oficiale care vin în sprijinul dezbaterii din 2 aprilie:

• Ministerul Mediului, care a finanțat din fonduri europene studiul referitor la populația de urși din România nu are acces la aceste date, așadar nu cunoaște conținutul care a stat la baza cifrei din studiul lansat de INCDS Marin Drăcea (Brașov) – pe care se bazează, la rândul lor, inițiatorii legii pentru dublarea cotelor la vânătoarea de trofee. 

Diana Buzoianu, ministra mediului, a admis acest lucru recent, într-o intervenție telefonică la TVR Timișoara (18’14”)

„Deși Ministerul Mediului a plătit aceste studii, deci este beneficiarul final (…), noi nu avem acces să putem transparentiza baza de date genetică din spate, deoarece acest lucru nu a fost trecut în contract. Deci toți oamenii care au întrebări, pe bună dreptate, nu pot verifica studiul pentru că institutul care a câștigat acea licitație refuză să facă acest lucru” – Diana Buzoianu

• Cine ar trebui să aibă ultimul cuvânt de spus în stabilirea acestor cote: cercetătorii sau vânătorii? „Nu se poate pune discuția decât pe cercetători, pe oamenii de știință” – Diana Buzoianu, pentru TVR Timișoara (17’25”)

***

Acest demers de verificare a faptelor și narativelor despre urși propagate de mass-media, politicieni, afaceriști și influensări aparține unei echipe de jurnalism cetățenesc, „Oameni și Urși” – un proiect editorial unic în România, care implică o muncă de cercetare susținută, la 360 de grade.