Peste 250 de persoane din medii vulnerabile și-au căutat un loc de muncă la Târgul de Joburi pentru un Viitor Incluziv 

Peste 250 de persoane din medii vulnerabile s-au întâlnit, pe 28  aprilie, la Casa Eliad din București, cu angajatori care recrutează altfel. A treia ediție a Târgului de Joburi pentru un Viitor Incluziv, organizat de Ateliere Fără Frontiere, a avut  loc cu doar trei zile înainte de Ziua Internațională a Muncii. 

Evenimentul a inclus și o masă rotundă în cadrul căreia experți, autorități și reprezentanți ai mediului privat au analizat barierele sistemice care frânează integrarea  durabilă pe piața muncii a persoanelor din grupuri subreprezentate și au propus soluții  concrete pentru depășirea acestora. 

Ediția din acest an a avut loc în contextul în care România se confruntă cu o criză acută  pe piața muncii, cu o rată a șomajului care se afla la 6,1% la finalul lunii martie, potrivit  datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cea mai vulnerabilă categorie rămâne cea a tinerilor. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea  tinerilor care nu urmează nicio formă de învățământ și nu sunt nici angajați (NEET), cu  un procent de 19,4%, aproape dublu față de media europeană de 11%. 

Legătura lipsă dintre autorități și mediul privat

Una dintre temele centrale ale mesei rotunde a vizat relația insuficient structurată  dintre serviciile publice de ocupare a forței de muncă și nevoile reale ale angajatorilor.  Lestat Monroe, fondator și vicepreședinte al Romanian Diversity Chamber of  Commerce, a identificat o lipsă sistematică de coordonare practică. 

„România nu duce lipsă nici de companii cu locuri de muncă vacante, nici de persoane  care ar putea intra sau reintra pe piața muncii. Provocarea constă în faptul că legătura  dintre cele două categorii nu este încă suficient de structurată, proactivă sau adaptată realităților angajatorilor și ale persoanelor vulnerabile aflate în căutarea unui loc de  muncă.”, a explicat acesta. 

Monroe a subliniat că depășirea acestui decalaj presupune un parteneriat tripartit  funcțional: autoritățile publice identifică și sprijină candidații, ONG-urile pregătesc și  însoțesc persoanele vulnerabile, iar companiile oferă oportunități reale, mentorat și  medii de lucru incluzive. 

„Elementul lipsă este, de cele mai multe ori, o cale coordonată care conectează toți  acești actori în jurul unor rezultate concrete de angajare.” 

Nevoia de sistem integrat este subliniată și de Luiza Banyai, Head of Business la  LogistikonAI și membră a consiliului Romanian Diversity Charter:

„Construirea unei piețe a muncii cu adevărat incluzive presupune trecerea de la  inițiative fragmentate la un sistem coerent și integrat, bazat pe colaborarea reală dintre  sectorul public, mediul privat și organizațiile non-guvernamentale. Un astfel de sistem,  centrat pe beneficiarii finali, va putea să asigure acces eficient la oportunități, educație  și sprijin, pentru o integrare sustenabilă pe piața muncii.”, a declarat Luiza Banyai.  

Bariere instituționale și reforme urgente 

O perspectivă pragmatică asupra modului în care sectorul privat trebuie să se  raporteze la acest segment de candidați a fost oferită de Corina Neagu, fondatoarea  DARE. Aceasta a argumentat că deschiderea către persoanele din medii vulnerabile nu este o simplă bifă în raportul de responsabilitate socială, ci o strategie economică solidă. 

„Companiile care abordează această problemă sistematic beneficiază de diversitate cognitivă, loialitate crescută și acces la segmente de talente insuficient exploatate.  Integrarea reală a persoanelor din medii vulnerabile presupune o abordare pe mai  multe niveluri simultane: eliminarea barierelor de acces (recrutare, formare, logistică),  susținerea activă a traseului profesional (mentorat, cultură incluzivă, suport financiar)  și responsabilizarea instituțională (obiective măsurabile, raportare, parteneriate)”, a  declarat Corina Neagu.

Evenimentul a demonstrat că un ecosistem de angajare incluzivă în România depinde  deopotrivă de curajul mediului privat de a regândi standardele de selecție și de  capacitatea autorităților de a susține trasee clare de integrare profesională,  transformând bunele intenții în rezultate concrete și măsurabile. 

Despre Ateliere Fără Frontiere 

Ateliere Fără Frontiere este o întreprindere socială care sprijină integrarea pe piața  muncii a persoanelor din medii vulnerabile prin intermediul unui program de integrare  de doi ani, redirecționarea către angajatori sau instituții de sprijin. 

În cei 18 ani de activitate, Ateliere Fără Frontiere a sprijinit peste 8.000 de persoane în  procesul de integrare pe piața muncii și a angajat în atelierele sale alte peste 360.