Protest în Japonia pentru protecția urșilor și a habitatelor naturale

Activiști pentru drepturile animalelor au protestat pe 15 martie în Shibuya, Tokyo, pentru a cere oprirea uciderii urșilor, informează reprezentanți ai comunității „Oameni și Urși”, o inițiativă civică de jurnalism cetățenesc din România, care au fost în contact cu protestatarii.

Participanții la marșul „Opriți uciderea urșilor” au cerut oprirea imediată a vânătorii și a uciderii în masă a urșilor. Potrivit organizatorilor protestului, peste 13.490 de urși ar fi fost uciși în Japonia în 2025. În același an, 13 oameni și-ar fi pierdut viața în urma altercațiilor cu urșii, potrivit Ministerului Mediului din Japonia, citat de presa internațională

Protestatarii au argumentat că vânătoarea urșilor în timp ce hibernează, imediat după ieșirea din hibernare, în timp ce înoată, se hrănesc sau își cresc puii nu reprezintă o măsură etică. Ei condamnă ferm uciderea femelelor cu pui; puii de urs petrec prima hibernare cu familia și sunt pregătiți să se separe de mama lor abia la vârsta de 15-27 luni.

De ce eliminarea urșilor nu este sustenabilă

Potrivit protestatarilor și cercetărilor, eliminarea urșilor nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru siguranța oamenilor, ci protecția habitatelor naturale. Încă din toamna anului trecut, tot mai mulți japonezi și-au exprimat îngrijorarea cu privire la extinderea unor mega-proiecte de energie solară și eoliană în habitate naturale. Printre exemplele invocate se numără:

• Un proiect mega-solar masiv a fost anunțat în regiunea Akita, Sendai. „Acesta va măcina munții Japoniei, va ucide animale sălbaticeși le va distruge habitatele. Suprafața: 600 ha (de 127 ori dimensiunea Tokyo Domes). Aici este localizată sursa de apă pentru Sendai, Tagajo, and Shiogama, iar locuitorii sunt îngrijorați că apa potabilă și recoltele agricole vor fi contaminate”. 

Alte riscuri asociate distrugerii mediului de către construcțiile din energia verde pe suprafețe mari: eroziunea solului, alunecări de teren și incendii extinse.

• Kamogawa Mega-Solar Project, Chiba: 365,000 copaci tăiați pentru a face loc unui număr de 470.000 panouri solare

În decembrie 2025, Guvernul Japoniei a anunțat că va înăspri reglementările și va pune capăt sprijinului financiar pentru mega-proiectele de energie solară, pentru a proteja habitatele naturale, pentru a asigura siguranța acestora și a conserva peisajele.

Această inițiativă este în linie cu poziția prim-ministrului Sanae Takaichi, care a susținut limitarea proiectelor solare de mari dimensiuni. Potrivit acesteia, multe dintre panourile utilizate sunt produse în străinătate, iar instalațiile mega-solare riscă să deterioreze peisajele și mediul natural ale Japoniei.

Dispariția satoyama, îmbătrânirea populației, fenomene climatice

O altă cauză a apropierii urșilor de comunități, în căutare de hrană, este dispariția satoyama – zone rurale tampon, care combină păduri, terenuri agricole și iazuri de acumulare. Aceste peisaje tradiționale au permis, timp de secole, coexistența dintre oameni și urși, menținând totodată biodiversitatea.

Totuși, scăderea și îmbătrâniriea populației Japoniei, au dus la abandonarea multor astfel de zone, facilitând deplasarea urșilor spre localități.

Majoritatea incidentelor recente au implicat ursul negru asiatic (Ursus thibetanus japonicus), specie care în mod normal nu este agresivă. Acest lucru a atras atenția specialiștilor. Hengjun Xiao, cercetător în domeniul mediului la Universitatea Keio din Japonia, a analizat datele climatice și satelitare din 2025 – anul în care s-a înregistrat un record de victime în Japonia – și a descoperit un element esențial, care explică creșterea frecvenței întâlnirilor oamenilor cu urșii: reducerea luminii solare. „Regiuna Akita a avut una dintre cele mai întunecate primăveri din istoria recentă, caracterizată prin nori persistenți, un grad ridicat de umiditate și lumină de la soare redusă. 

„Fără lumină, pădurile nu reușesc să producă lăstari tineri, nuci și alte surse de hrană de care depind urșii”, arată studiul. În lipsa acestor resurse, animalele sunt forțate să caute hrană în apropierea așezărilor umane.

Ursul negru asiatic, specia dominantă în Japonia, este clasificat drept vulnerabil, fiind inclus pe Lista Roșie a IUCN, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. 

În Japonia există și ursul brun (Ursus arctos), specie prezentă și în România, care trăiește în principal în Hokkaido, partea nordică a țării. „Urșii bruni au fost respectați de-a lungul timpului de către localnici, populația din Hokkaido considerându-i pe urșii bruni drept <zeitățile munților>”.

Care este viziunea României pentru mega-proiectele de panouri solare?

Pe fondul extinderii proiectelor de energie solară și eoliană în România și al lipsei de informații publice privind impactul asupra mediului, comunitatea „Oameni și Urși” a transmis, în 17 noiembrie 2025, o solicitare oficială către Ministerul Mediului din România. 

Solicitarea viza:

• existența unor studii de impact asupra mediului privind parcurile fotovoltaice și eoliene;
• efectele acestora asupra spațiilor împădurite, biodiversității și proceselor de deșertificare;
• suprafața totală ocupată în prezent de parcurile solare și eoliene din România și localizarea acestora.

Conform comunității „Oameni și Urși”,, Ministerul Mediului nu a răspuns până la data trimiterii acestui comunicat.

„Capturarea și uciderea animalelor NU este calea spre evoluție.  Mai degrabă Guvernul trebuie să protejeze HABITATUL urșilor, astfel încât ei să nu mai fie nevoiți să se aventureze în afara lui. Pe termen lung, este NECESAR să implementăm o politică națională prin care să schimbăm mediul pădurilor, să creăm PĂDURI cu un grad ridicat de BIODIVERSITATE” 
Junpei Tanaka, cercetător japonez