Cum arată economia locală și turismul în Ținutul Buzăului, la trei ani de la recunoașterea UNESCO

După obținerea statutului de Geoparc Internațional UNESCO, Ținutul Buzăului începe să își contureze tot mai mult profilul de model de dezvoltare sustenabilă în România. În spatele acestui progres se află o echipă multidisciplinară coordonată de Asociația Ținutul Buzăului, cu sprijinul Consiliului Județean Buzău și al Universității din București. 

Răzvan Gabriel Popa, manager general al Geoparcului și fostul coordonator al asociației care a inițiat procesul de recunoaștere UNESCO, vorbește despre impactul economic vizibil al acestei inițiative: antreprenori locali care se dezvoltă, evenimente recurente, o comunitate Slow Food activă și o infrastructură turistică în plină expansiune.

Poate un teritoriu cu un bogat patrimoniu natural să devină motorul unei economii locale sănătoase, construite în jurul ideii de experiență, sustenabilitate și colaborare? Răzvan Gabriel Popa a povestit despre situația actuală a Geoparcului și ce pot descoperi turiștii interesați de natură în această vară.

Obținerea statutului de Geoparc în 2022 a influențat dezvoltarea economică locală? Ce efecte a avut abordarea voastră asupra businessurilor din zonă?

În relația cu businessurile, noi avem două roluri principale. Primul este de a crea un context – Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, un teritoriu atractiv pentru vizitatori (care atrage potențiali clienți) și un brand „curat”, asociat cu natura și sustenabilitatea, cu lucrul bine făcut. Extindem acest brand și către antreprenorii care dau dovadă de sustenabilitate și susțin comunitatea prin afacerile lor, prin asocierea cu brandul Geoparcului – îi includem în rețeaua noastră de parteneri. 

Asta le sporește vizibilitatea: primesc și afișează plăcuța de parteneri ai Geoparcului UNESCO, primesc timbrul de calitate de produs recomandat de geoparc, care poate fi inclus pe etichetele lor și le oferim un spațiu pe site-ul Geoparcului și promovare. Uneori dezvoltăm chiar branduri comune, cum sunt berile Colți Amber Ale și Bozioru Glacier White. 

Al doilea rol este acela de liant, prin care punem în legătură antreprenorii și producătorii, iar acolo unde este nevoie, ajutăm cu sfaturi și idei de branding.

Impactul s-a văzut foarte repede. Imediat după obținerea statutului de Geoparc UNESCO, o parte dintre antreprenori s-au organizat într-o comunitate Slow Food pe care noi am susținut-o încă de la început și care acum organizează târguri frecvente (Piața Artizanilor). Aici, pe lângă contextul și rolul nostru de liant, am ajutat puternic pe partea de promovare, în special în primele etape ale dezvoltării acestei inițiative.

Alți antreprenori au venit laolaltă pentru a organiza festivaluri recurente, cum este „Festivalul Cătinei”, care va ajunge deja la a treia ediție în acest an, un festival pe care Geoparcul l-a susținut îndeaproape.

Au apărut, de asemenea, businessuri noi, atât pensiuni și restaurante, cât și producători. Multe altele sunt în acest moment în dezvoltare.

Rolul nostru acum este să continuăm dezvoltarea Geoparcului UNESCO, să consolidăm brandul și ideea de natură, sustenabilitate și lucru bine făcut și să oferim consultanță antreprenorilor, să fim în continuare un liant în comunitate și, foarte important, să includem antreprenorii într-o rețea de experiență. Aici vorbim despre „experience economy”: vizitatorii nu vin doar să vadă locuri, ci vin să aibă experiențe, iar antreprenorii, integrați în rețeaua de vizitare, pot oferi experiențe.

Ce inițiative au contribuit la dezvoltarea economică a zonei?

Aproape tot ce facem contribuie la dezvoltarea economică a zonei, direct sau indirect. Dicolo de cele menționate mai sus, vorbim de eforturile continue de promovare a zonei, vizibilă la nivel național, și lucrăm și la nivel internațional. Creăm o percepție asupra teritoriului nostru, o percepție pozitivă care atrage, dar care are nevoie de ani de zile pentru a se sedimenta în conștiința oamenilor. Apoi este vorba de infrastructura pe care noi o construim în teritoriu: trasee de hiking și ciclism, puncte de vizitare outdoor, centre de vizitare și mici muzee. 

Toată această infrastructură este gândită în așa fel încât vizitatorii să poată petrece cât mai mult timp în Geoparcul Ținutul Buzăului. De asemenea, încercăm să microzonăm: de exemplu, să poți veni în zona Dealurilor Chihlimbarului cu mașina, iar acolo să poți petrece un weekend prelungit cu bicicleta sau făcând hiking. Weekendul viitor, poți merge în zona Vulcanilor Noroioși și poți petrece câteva zile doar acolo. În acest fel, creștem expunerea localnicilor și a antreprenorilor, dar reducem și impactul negativ al turismului de tranzit.

Aveți exemple de businessuri locale care au înflorit în ultima vreme? Din ce domenii sunt și care au fost motivele acestei dezvoltări?

Businessurile care se dezvoltă cel mai bine sunt pensiunile, în special cele cu restaurant sau punct gastronomic, și producătorii locali, de mâncare și băutură, în special. Au apărut și businessuri care oferă servicii, precum cele care închiriază biciclete electrice, care înainte nu existau.

Se remarcă o creștere a numărului de turiști? 

E dificil să oferim cifre. Din păcate, statistica nu e completă – turiștii nu sunt înregistrați corespunzător, dar vedem clar o creștere a numărului acestora, pentru că îi vedem în teritoriu și avem contact cu ei. 

De asemenea, pe baza sosirilor înregistrate în unitățile de cazare la nivelul județului Buzău (sursa insse.ro), dacă luăm ca referință perioada 2020 – 2023, numărul de înnoptări ale turiștilor (care sunt înregistrați corespunzător) aproape s-a triplat – de la 68.000 în 2020 la peste 181.000 în 2023. Numărul efectiv al turiștilor înregistrați în unități de cazare a crescut, de asemenea, de la 36.000 în 2020 la 99.000 în 2023. În realitate, numărul acestora e mult mai mare. Totodată, avem și turiștii zilieri, care predomină.

A devenit zona mai atrăgătoare pentru tabere școlare sau alt tip de turism?

Absolut! În ultimii doi ani, a fost o creștere foarte mare a excursiilor și taberelor școlare, în special de la școli din București, Brașov și Galați. Este o cerere în creștere, atât pentru activități educaționale punctuale (prezentări, workshop-uri, ghidaje), dar și pentru pachete educaționale de o zi. Aceste activități sunt acoperite atât de antreprenori locali, cât și de echipa geoparcului.

Care sunt locurile preferate de turiști? 

Acestea sunt, în principiu, zonele cu atracții importante și zonele pe care noi ne-am concentrat să le dezvoltăm în ultimii ani. Zona Vulcanilor Noroioși rămâne în top (comunele Scorțoasa și Berca), urmată de zona Dealurilor Chihlimbarului (Colți), și de zona Așezărilor Rupestre și a Trovantilor (Bozioru și Odăile).

Vezi și noile destinații geoturistice din Ținutul Buzăului.