Producătorii afectați de ger cer sprijin autorităților: România a rămas în acest an fără fructe și legume autohtone

Asociația FRULEG – RO, care reunește cele mai mari 50 de organizații și cooperative de producători de fructe și legume din întreaga țară, ce exploatează marea majoritate a suprafețelor organizate în structuri industriale, lansează un apel public către Guvernul României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și către Administrația Prezidențială, în contextul unei crize agricole cu impact direct, major și de durată asupra securității alimentare și economice a României 

Conform reprezentanților asociației, cele două episoade severe de ger – unul în ultima decadă a lunii februarie și altul în perioada 6–11  aprilie – au compromis grav culturile horticole. Aceste evenimente meteorologice extreme au afectat în totalitate mii de hectare de livezi și culturi legumicole din întreaga țară.

Ramură  horticolă, care are o pondere importantă în economie și în viața socială, este aproape în totalitate compromisă. Episoade similare s-au mai înregistrat pe teritoriul României, însă au avut un caracter izolat  sau, chiar dacă au fost generalizate, nu au avut aceeași durată și intensitate.
Lucian FLOREA, Președintele FRULEG – RO 

Asociația FRULEG – RO cere autorităților publice să ia măsuri economico-financiare de susținere pentru „cataclismul meteorologic fără precedent în istoria post-revoluționară a României, prin întindere, magnitudine și impact socio-economic”.

Conform FRULEG – RO, este prima dată când atât de multe specii, din întreaga țară, sunt afectate simultan. „Acum este momentul ca vocea producătorilor să fie cu adevărat ascultată. În anii trecuți, în ciuda rapoartelor clare de calamitate din anumite județe, autoritățile au ales să ignore semnalele transmise de direcțiile agricole județene“, explică Lucian FLOREA, Președintele FRULEG – RO.

Reprezentanții asociație mai spun că principala particularitate a culturilor pomicole este caracterul multianual, iar livezile necesită lucrări și tratamente pe tot parcursul anului, indiferent de cantitatea de fructe produsă. Necesitatea acestor lucrări, în contextul actual, pune o presiune enormă asupra  producătorilor, ceea ce se traduce într-un risc major de abandon sau, intr-un caz fericit, neglijență în întreținerea plantațiilor.

Materializarea acestor riscuri s-ar traduce într-o serie de probleme economice și sociale grave. Conform asociației, lipsa sprijinului din partea autorităților va duce la o serie de falimente în sectorul pomicol și la o rată crescută a șomajului, ca urmare a disponibilizării lucrătorilor care activează  în această ramură a agriculturii.

Pomii sunt organisme vii, supuse acelorași riscuri de boală, infecții  bacteriene și micotice, având aceiași dăunători – indiferent de cantitatea de fructe produsă. Metabolismul pomilor nu poate fi oprit după capriciile vremii sau ale vremurilor. O livadă abandonată, căreia nu i se aplică lucrările specifice de conservare, are șanse minime de recuperare, chiar și într-un context meteorologic ulterior favorabil. Abandonul este cel mai indezirabil  rezultat, atât pentru producători și muncitori, cât și pentru autoritățile statului. Efectele abandonului  unei livezi, chiar și pentru un singur an, sunt ireversibile. 

Asociația menționează că aproape toți membrii acesteia au investiții în curs de  amortizare, contracte de finanțare pentru proiecte din fonduri europene sau guvernamentale în derulare  sau în pregătire, precum și investiții proprii în utilaje, echipamente, plantații tinere, sisteme de susținere, sisteme antigrindină, sisteme de irigații, spații de depozitare și condiționare a fructelor. „Asupra tuturor acestor investiții, care contribuie la o economie locală competitivă, planează riscul falimentului și al  abandonului”, menționează reprezentanții asociației. 

Prețuri mai mari – fructe și legume de import

Ținând cont de impactul importurilor de fructe din țări cu norme non-UE asupra sănătății  populației, reprezentanții asociației subliniază că sectorul pomicol este un punct critic în lanțul economic al mai multor industrii: dulcețuri, gemuri, sucuri, fructe deshidratate, piureuri etc. Astfel, producția autohtonă  de fructe va atinge în acest an un minim istoric, forțând procesatorii să se orienteze spre piețe  concurente la costuri mult mai ridicate. „Deficitul comercial al României va fi afectat negativ, probabil în  favoarea unor piețe non-UE. În absența unui sprijin consistent, această situație riscă să se perpetueze și  în anii următori, din cauza lipsei intervențiilor pentru conservarea livezilor. Efectul de bulgăre de zăpadă riscă să afecteze și alți întreprinzători români, de la procesatori și comercianți, până la operatori  logistici și furnizori de inputuri agricole“. 

Riscurile rezultate au potențialul de a amplifica dezechilibrele  din piața autohtonă pentru mulți ani, în lipsa unor măsuri ferme și rapide. 

Din punct de vedere social, lucrările necesare în livezi, indiferent de producție (tratamente  fitosanitare, tăieri în verde), se fac în principal cu muncitori necalificați din mediul rural. Asociația subliniază că în cazul în care producătorii nu vor putea plăti muncitorii, aceștia vor intra în șomaj, împovărând și mai mult  sistemul de protecție socială al României. 

Precedente în Uniunea Europeană

În Polonia, Cehia, Austria și Portugalia, s-au acordat  ajutoare în valoare de 77 de milioane de euro.

Dacă în trecut pasivitatea autorităților române a fost acoperită prin eforturile  producătorilor, acum o astfel de pasivitate nu va putea fi acoperită – și nici iertată – de generațiile  următoare, care nu vor mai putea cumpăra fructe românești. 

De asemenea, impactul și întinderea situației ridică provocări similare cu cele din timpul  pandemiei de COVID-19: pierderi de venituri, cheltuieli neprevăzute, credite bancare, investiții în derulare etc. 

În perioada 2023–2027, Uniunea Europeană alocă anual 450 de milioane de euro pentru o rezervă agricolă destinată gestionării crizelor. În 2024–2025, Comisia Europeană a activat acest mecanism pentru a oferi asistență financiară statelor afectate de fenomene extreme, precum înghețul  târziu. Polonia, Letonia, Ungaria și Portugalia au beneficiat deja de astfel de fonduri. „Mecanismele de sprijin există. Ele trebuie activate și în România”, explică Lucian FLOREA, Președintele FRULEG – RO .

FRULEG propune următoarele măsuri 

• Despăgubirea producătorilor afectați, proporțional cu pierderile reale;
• Acces facilitat la credite cu dobândă subvenționată și garanții de stat;
• Măsuri fiscale adaptate situației de calamitate – inclusiv amânări sau scutiri;
• Aplicarea Legii 170/2023 privind ajutorul de stat promis pentru producătorii de fructe,  legume și cartofi; 
• Introducerea asigurărilor parametrice în Ghidul Submăsurii 17.1, după modelul european – pentru reflectarea reală a fenomenelor, nu doar a unor date calendaristice;
• Accesarea urgentă a fondurilor europene din rezerva agricolă a UE. 

După centralizarea pagubelor, FRULEG va cere o întâlnire cu reprezentanții Guvernului  României, MADR, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, precum și ai instituțiilor implicate în securitatea alimentară și economică din cadrul CSAT.

Solicităm ca la această întâlnire să fie prezenți și  reprezentanți ai institutelor de cercetare din România, pentru a confirma amploarea dezastrului. Fermierii nu cer privilegii. Măsurile propuse vizează conservarea unui sector-cheie al economiei naționale. Solicităm tratament egal cu cel acordat colegilor noștri din alte state UE. Să nu facem abstracție de faptul că în momente în care România nici nu concepea astfel de sprijin, deși o parte dintre ai noștri treceau prin  aceleași calamități, fermierii altor state erau corect susținuți. Dorim condiții egale pe o piaţă unică,  drepturi şi obligaţii egale pentru producătorii de fructe din Uniunea Europeană, indiferent că produc în  Polonia, Austria, Portugalia, Cehia sau România. Iată o ilustraţie pentru a înţelege proporţiile pe care le  avem în vedere când formulăm aceste solicitări: producătorilor din ţările amintite li s-a oferit sprijin  pentru „o ploaie de vară” faţă de care membrii asociaţiei s-au călit de-a lungul timpului pe cont propriu,  acum însă România a trecut printr-„un uragan”. 
Lucian FLOREA, Președintele FRULEG – RO 

După Paște, FRULEG va organiza un eveniment public de informare și dialog cu presa, la care vor fi invitați și reprezentanți ai MADR, ai Guvernului, precum și alți factori de decizie. 

Atragem atenția asupra faptului că deciziile luate în perioada imediat următoare vor determina soarta  acestei ramuri esențiale din agricultura românească. În cazul unei lipse de reacție, toată lumea va avea  de pierdut: agricultorii, consumatorii și statul.
Lucian FLOREA

Photo by Thomas Le